Concesionare gratuită a sistemelor de irigații din patru județe. Beneficiarii sunt firme ale marilor baroni agricoli – UPDATE
agrointeligenta.ro
Ministerul Agriculturii propune ca infrastructura ANIF (Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare) din patru județe să fie cedată gratuity timp de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire până la alți 25 de ani. Județele în discuție sunt Brăila, Călărași, Galați și Teleorman.
UPDATE Ministerul Agriculturii a dorit să facă astzăi o serie de precizări pe tema acestui subiect. ”Până în acest an, când a fost modificată legislaţia, organizaţiile de îmbunătăţiri funciare primeau în proprietate, cu titlu gratuit, infrastructura de îmbunătăţiri funciare, fără nici o obligaţie ulterioară. Infrastructura de irigaţii preluată gratuit de la A.N.I.F., a fost devastată, amenajarile respective devenind nefuncţionale (din cele 1.019 staţii predate organizaţiilor astăzi sunt funcţionale doar 517). Conform vechii legislaţii nu se putea lua nici o măsură împotriva distrugerii sistemului naţional de irigat.”, se arată într-o comunicare oficială.
Propunerea se referă la stațiile de desecare și la cele de pompare și evacuare a apei, iar benficiarii ar urma să fie a cinci organizaţii, printre care Organizaţia de Desecare şi Drenaj InterAgro nr. 13 Seaca, judeţul Teleorman, dar şi Organizaţia de Desecare şi Drenaj Insula Mare a Brăilei. Aceste organizaţii sunt înfiinţate de firmele care exploatează terenurile deservite de sistemele de irigaţii, desecare şi drenaj, iar societățile din domeniul agricol aparțin, printre alți agricultori, și oamenilor de afaceri Ioan Niculae şi Culiţă Tărâţă, sunt cunoscuţi pentru facilităţile consistente pe care le-au primit de-a lungul timpului de la stat, într-o formă sau alta.
Potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate recent cu privire la atribuțiile ANIF, utilizatorii infrastructurii de irigații a agenției pot devein proprietary abia după o perioadă de cinci anid e comodat. În acest context, potrivt ziarului Bursa, noile proiecte ar putea fi mai degrabă „un premiu de consolare” oferit organizațiilor agricole care au investit în ultimii ani în infrastructura de irigații ANIF și s-au ales cu încă cinci ani fără drept de proprietate asupra acesteia.
”În acest an a fost aprobată OUG nr. 79/2013 care prevede ca: infrastructura de IF, aparţinând domeniului privat al statului (numai amenajările de irigaţii) se transmite, la cerere, cu titlu de comodat, pe o perioada de 5 ani. Modificările de legislaţie din acest an au în vedere realizarea investiţiilor în amenajările de irigaţii predate organizaţiilor.Odată cu semnarea protocolului, organizaţia trebuie să constituie în favoarea A.N.I.F. o garanţie de 10% din valoarea patrimoniului preluat, garanţie care poate fi reţinută, dacă după 5 ani organizaţia nu-şi respectă angajamentul luat”, susțin reprezentanții MADR.
Contactat de jurnaliștii de la Bursa, Ioan Niculae a declarat că Ministerul Agriculturii nu face nici o favoare oamenilor de afaceri cu această măsură, întrucât cei de la MADR ar încerca doar să îi priveze pe cei care au investit în irigații de la subvențiile europene, ei nefiind proprietari.
Omul de afaceri Culiţă Tărâţă a declarant pentru Evenimentul Zilei că predări cu titlu gratuit s-au făcut şi în guvernarea lui Emil Boc. „Acum trei ani s-au predat cu titlu gratuit nişte morţi în sicriu, nu nişte sisteme în funcţiune. Sunt numai rămăşiţe”, ne-a declarat omul de afaceri. Deşi neagă că ar mai avea vreo legătură cu Insula Mare a Brăilei, pe care a avut-o în concesiune din 2001 prin firma TCE 3 Brazi, spune că susţine cauza actualilor proprietar. Insula Mare a Brăilei rămâne cel mai râvnit teren agricol din România.
Din august 2012, întregul teren a fost concesionat firmei Agricost, deţinută de Constantin Duluţe, care, potrivit relatărilor EVZ, este un apropiat al lui Culiţă Tărâţă. În plus, administratorul Agricost, Lucian Buzdugan, este în acelaşi timp, potrivit Hotnews, şi directorul general de la TCE 3 Brazi. Administratorul a declarat pentru Bursa că odată ce infrastructura de irigații a fost data în folosiță, era normal ca acest lucru să s eîntâmple și cu canalele de desecare și drenaj. ”Până acum costurile noastre au fost foarte mari tocmai pentru că aveam concesionate canalele de irigații, dar nu și cele de drenaj, iar aNIF nu avea bani să investească în cele din urmă”, a declarat Lucian Buzdugan, citat de ziarul Bursa.
