Soluții de supraviețuire după 2013: CAP-urile, singura şansă a micilor producători de lapte
agrointeligenta.ro -
Crescătorii care au două-trei vaci de lapte au două variante: fie se asociază, fie se pregătesc să fie eliminaţi de pe piaţa europeană. De la 1 ianuarie 2014, fermierii români nu vor mai putea comercializa lapte care nu se ridică la standardele europene de calitate. Nu pentru că laptele nu e bun de băut, ci din cauză că vor trebui să demonstreze că respectă standarde europene, ceea ce presupune investiţii mari.
După aderarea României la Uniunea Europeană, s-au obţinut derogări privind vânzarea laptelui neconform, pe baza promisiunilor făcute de guvernanţii care s-au succedat la putere că vor finanţa programe menite să salveze micii fermieri. Mai-marii de la Bruxelles au acordat derogările, guvernele s-au lăudat că au scăpat de un steguleţ roşu şi au uitat promisiunile în sertar. Astăzi, 800.000 de mici fermieri, care au două-trei vaci, riscă să dispară de pe piaţă.
Soluţii întârziate
În ceasul al doisprezecelea, asociaţiile crescătorilor de bovine au propus Ministerului Agriculturii (MADR) să ia măsuri ca fondurile UE să poată fi accesate mai rapid de cei care vor să cumpere tancuri de răcire şi mulgătoare electrice. S-a propus şi ca Autoritatea Naţională Sanitar- Veterinară să suporte o parte din costurile pentru efectuarea analizelor. Rămâne de văzut cât de mult se va implica MADR de data aceasta, pentru că la negocierea subvenţiilor pentru bovine cu cei de la Bruxelles a înregistrat „performanţa” de a obţine sume de trei ori mai mici ca Germania sau Franţa.
Igiena e sfântă
Ca rezultatele de la analizele pentru lapte să fie bune, trebuie urmate câteva reguli de aur, cum sunt păstrarea curăţeniei în grajduri, spălarea mâinilor înainte de mulsul fiecărei vaci şi ştergerea lor cu prosop curat sau spălarea ugerului şi uscarea cu grijă a acestuia, schimbarea apei şi a şervetelor la fiecare animal, spune Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine (FCBR). Alternativa la mulsul tradiţional o reprezintă mulgătoarele electrice, prea scumpe pentru crescătorii mici de vaci. Cel mai simplu sistem disponibil pe piaţa internă costă de la 600-700 de euro în sus.
Totodată, e bine ca vacile să fie mulse într-o cameră specială, igienizată, nu într-un grajd care poate fi plin de mucegaiuri şi gunoi.
Preţuri ridicate
Dacă fermierii pot îndeplini destul de uşor condiţiile de igienă, mai greu e să răcească laptele rapid şi să facă rost de bani pentru analize. Germenii din lapte se pot înmulţi rapid dacă laptele nu este adus la o temperatură de 4 grade Celsius în cel mult două ore după muls. Punerea sticlelor cu lapte în frigider, nu este o metodă eficientă. Este nevoie de tancuri speciale de răcire.
Numai că nu oricine şi le permite. „Preţurile tancurilor de răcire pornesc de la 10 euro/litru. Cel mai mic răcitor are o capacitate de 300 de litri, deci costă 3.000 de euro”, ne-a explicat preşedintele FCBR. Tancurile de răcire au fost proiectate pentru ferme mari, nu pentru cei cu două-trei vaci, şi nu funcţionează cu mai puţin de 150 de litri de lapte. Pentru ţăranul român e imposibil să adune atâta lapte, de unul singur. Deci, ca să poată cumpăra şi folosi tancurile de răcire, fermierii trebuie să se asocieze. „Nu e nevoie să facă hârtii, doar să pună mână de la mână şi să îşi cumpere răcitoarele”, spune Frânc.
Costuri mari pentru producţia mică
Un alt hop în drumul laptelui de ţară către consumatorul de la oraş este obligativitatea ca fermierul să ducă laptele la laborator şi să obţină certificate care să ateste că laptele este bun. Costul acestor analize este de circa 200 lei pe lună. Numai ca să acopere acest cost, fermierul ar trebui să vândă 200 de litri de lapte în fiecare lună. Ca să ajungă cu acest lapte la piaţă, trebuie să mai dea bani la rată sau microbuz.
Ca să plătească factura la lumină, să cumpere tain pentru vaci, va trebui să vândă şi mai mult lapte. Ca să plătească impozitul pe cap de animal, alt lapte. Numai că o vacă bună dă vreo 650 de litri de lapte pe lună. „Omul se va gândi dacă să mai crească vaci sau să meargă la primărie şi să ceară ajutor social, pentru el şi familie”, rezumă sumbru Claudiu Frânc.
Sursa: Articol de Simona Tapalagă pentru evz.ro
