Cum prețuiesc și folosesc apa legumicultorii de la Matca
Daniel Befu -Reportaj la Matca – Episodul 3 din 6
Mătcașii știu să își valorizeze cel mai de preț dintre active, pământul, ne spune legumicultorul Ionel Dobrea: „În zone unde se poate ajunge la energia electrică amplasate în vatra satului, un hectar ajunge în jurul a 2 miliarde, în bani vechi. Costă între 2000-3000 de lei arul. Mai în câmp, un hectar costă doar 100 de milioane, însă nu are electricitate aproape, iar dacă lucrezi cu generatoare e jale. Cheltuiești mult, în jurul a 20-30 de litri de benzină pe zi, ca să tragi apa din fântână, la care mai pui reparațiile, atunci când generatorul se strică. Așa, dacă îți cumperi un teren cu acces la rețeaua electrică a comunei, curentul costă vreo 6-7 milioane pe lună, la 3000 metri de solar“.
Din cauza agriculturii intensive (în medie pe un hectar în Matca se produc 200 de tone de legume anual), zona se confruntă cu un fenomen alarmant, coborârea nivelului pânzei freatice: „Am săpat puțuri la 40 de metri adâncime, că nu mai este apă la primele nivele. La început, prin 1975, apa era la 10 metri. După aia s-a terminat apa și prin 1980 a început să se sape mai în jos, la 30 de metri, acum la 40. Pe an ce trece coborâm, până ce se termină. Gândiți-vă, dacă-n Matca sunt zece mii de motoare care trag toate odată, dacă strângi toată apa într-un singur loc cred că face inundație“. Toată această apă, care e extrasă din sol până la epuizare în decurs de una-două generații, nu se reface din ploi, ci a avut nevoie în unele cazuri de ere geologice ca să se acumuleze. Există și o veste bună, și anume că spre deosebire de acum 2-3 decenii, legumicultorii folosesc irigațiile prin picurare, care asigură o mult mai bună economisire a apei. Ionel Dobrea își amintește cum arătau irigațiile la Matca în comunism: „Pe vremea lui Ceaușescu erau niște șanțuri și băgai toată ziua apă cu furtunul. Trebuia să stai toată ziua pentru o parceluță. Acum cu o fântână din asta uzi toată grădina. Și datorită pompelor și instalațiilor cu tubulatură prin picurare, acum puțul îl am departe de aici, la 200 de metri. Nu mai trebuie să-l am fix lângă solar“.
O altă problemă constă în infiltrarea reziduurilor de pesticide în sol, în contextul chimizării puternice a culturilor din solarii. Fermierul Ionel Dobrea recunoaște: „Sunt o grămadă de sărăcii de stropit și aici în sat nu prea e bună apa, că avem foraje la 40 de metri, însă la puțul din piață e gustoasă, că acolo adâncimea e mai mare, de 80 de metri. La 40 de metri ajung și îngrășămintele astea, dar nu se simt în gust“. Mihail Dumitru, directorul general al OSPA, nu a efectuat încă niciun studiu în zona Matca, pentru a verifica impactul legumiculturii intensive pe termen lung asupra solurilor și adâncimea la care s-au infiltrat chimicalele periculoase pentru sănătate, însă șeful OSPA ne-a declarat că are în proiect un astfel de demers.
VA URMA