Scrisoare deschisă a fermierilor afectați de secetă!
Angelica Lefter -
Asociația Producătorilor Agricoli (APA) Brăila a transmis a scrisoare deschisă către Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, și celor doi președinți ale Comisiilor de agricultură din Parlament, în care prezintă câteva propuneri pertinente pentru depășirea situației generate de seceta pedologică din acest an.
Mesajul, remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO, intitulat ”Program măsuri de ajutorare a sectorului vegetal” reprezintă un apel lansat către autoritățile naționale pentru salvarea sectorului agricol.
Brăila este unul dintre județele greu încercate de secetă, de aceea Asociaţia Producatorilor Agricoli (APA) cere autorităților să analizeze de urgenţă propunerea lansată.
Mesajul ”Program de măsuri pentru sectorul vegetal”, elaborat de către specialiștii asociației, președintele APA Brăila, Vasile Datcu și dr. inginer și fermier Ștefan Gheorghiță, se dorește a fi o bază de discuții serioase pentru ieșirea din situația aproape disperată în care se află agricultura.
Membrii APA Brăila îi roagă pe decidenții guvernamentali să înteleagă că a venit un moment zero al agriculturii, în care trebuie să se acţioneze urgent pentru rezolvarea unor probleme care ”trenează de prea mult timp” şi care sunt extrem de necesare în aceste momente de grea încercare, atât din cauza efectelor pandemiei de COVID 19, dar mai ales ”secetei de proporţii aproape biblice”, care ia amploare și care astăzi ”afecteaza peste 4 milioane de hectare teren agricol”.
Totodată, inițiatorii mesajului, spun că ”incoerenţa modului de înţelegere şi evaluare a situaţiei de acum de către autorităţile judeţene si centrale, lipsa cadrului legislativ şi a planurilor de măsuri necesare prea mult amânate, poate duce la consecinţe nefaste care nu vor ţine cont de culori politice, ci vor afecta pe toaţă lumea, iar furia şi frustrarea vor fi greu de stăpânit”.
Reprezentanții APA Brăila au reliefat faptul că aruncarea responsabilităţii dintr-o parte în alta nu va salva fermierii de la situaţia grea în care se află şi nici nu le va permite să poată continua ”această activitate atât de necesară şi prea mult dusă în derizoriu, iar probabilitatea ca mulţi fermieri să îsi piardă fermele este foarte mare”.
Mesajul adresat ministrului Agriculturii și decidenților politici mai arată că situația nu va fi deloc ușoară, însă fermierii doresc un cadru legal care să-i protejeze în fața calamităților naturale :
”Astăzi, Ministerul Agriculturii vorbeşte deja de o producţie de grâu mică, dar încă improbabilă, care nu va depăşi 5 milioane de tone, evaluare pentru acest moment, dar seceta continuă, iar zonele şi suprafeţele agricole afectate cresc pe zi ce trec.
Trebuie menţionat că România consumă circa 3 milioane de tone de grâu pe an, iar rezervele de grâu nu sunt foarte clar anunţate şi asumate de factorii responsabili, având în vedere recenta interzicere a exporturilor pe motiv că rezerva de stat nu era asigurată în întregime.
Lipsa unei strategii privind rezervele de stat, ne-au adus în situaţia în care s-ar putea să cumpărăm grâu scump de pe pieţele externe, în loc să stabilizăm preţurile în România în anii de supraproducţie.
Nici situaţia asigurării cu furaje a zootehniei nu va fi foarte uşoară, în condiţiile în care suprafeţe foarte mari de orz au fost calamitate, iar cultura de porumb deja are de suferit în mod semnificativ, iar lipsa de ploi consistente in următoarele 3-4 săptămâni poate duce la probleme serioase de asigurare a acestui necesar.
Trebuie sa se înțeleagă c fermierii români nu doresc sa li se dea ”pomana”, așa cum se încearcă acreditarea ideii, ci doresc un cadru legislativ clar, care să le permită să se dezvolte, să poată munci și investi, să se poată proteja în fața calamităților naturale care afectează din ce în ce mai frecvent agricultura, odată cu accentuarea schimbărilor climatice”, se arată în scrisoarea transmisă de APA Brăila decidenților politici.
În cele ce urmează, Agrointeligența – AGROINTEL.RO prezintă măsurile propuse de reprezentanții asociației brăilene, așa cum au fost ele structurate :
Măsuri propuse a fi adoptate de urgență:
I. Măsuri de urgență pentru traversarea problemelor din acest an 2020, provocate de secetă:
a. Instituirea de urgenţă a unui sistem de acordare de cupoane valorice cu valoare fixă nerambursabilă, pentru o valoare de echivalent 200 euro/ha, care ar reprezenta cca 40% din costurile directe ale unei tehnologii medii;
b. Aprobarea unui plafon de garantare a unor linii de credit cu perioadă de rambursare de până la 3 ani şi dobânzi şi comisioane subventionate. Valoarea unitară avută în vedere ar fi de cca 300 euro/ha calamitat.
c. Mărirea plafonului de rambursare a TVA fără control prealabil pentru exploataţiile agricole până la 250.000 lei – asta deoarece majoritatea exploataţilor datorită sistemului de taxare inversă au de recuperat TVA.
d. Inventarierea de urgenta a stocurilor si suprafeţelor de seminte certificate pentru culturile de toamnă – grâu, orz, rapiţă.
II. Reglementare legislativă, arendarea – este strict legislativă şi se poate face prin amendarea articolelor din Codul Civil sau prin abrogarea acestora și adoptarea unei legi. Aceste modificări au ca scop următoarele obiective:
a. durata de arendare minimă 10 ani la neirigat şi 15 ani la irigat;
Pentru stabilirea duratei de arendare, trebuie avute în vedere normele fiscale în vigoare care prevăd că durata de amortizare (recuperare a investiţiilor) este de 8-10 ani în cazul utilajelor, tractoarelor, combinelor, instalaţii zootehnice.
În cazul investiţiilor care implică şi amenajări de construcţii cum este cazul irigaţiilor sau desecărilor, pot fi obiective cu amortizare de 20 de ani.
Această durată minimă permite:
– stimularea investiţiilor în noile tehnologii
– creşterea bonităţii fermelor faţă de sistemul bancar;
– eliminarea proprietarilor cu activităţi speculative şi care nu urmăresc activităţile economice pe termen lung;
– permite aplicarea unor masuri agrotehnice extrem de importante, cum sunt rotaţiile sau cultivarea culturilor perene cu efecte benefice pentru sol, dar care au durată de exploatare de 3-5 ani;
b. în cazul primilor 5 ani de arendare, dacă se începe de arendaş amenajarea pentru irigaţii şi/sau desecări, durata arendării creşte automat la 15 ani;
– Această prevedere permite stimularea investiţiilor în aceste amenajări, dublate de garanţii privind un timp de recuperare a investiţiilor;
– Recomandăm în primii 5 ani să se permită, deoarece pornirea acestor amenajări implică obţinerea multor avize şi aprobări, care necesită studii şi timp;
c. în cazul înfiinţării plantaţiilor pomicole şi viticole durata arendării sa fie de peste 15 ani;
– necesită obţinerea acordului proprietarului, dacă este înfiinţare pentru prima dată;
– durata este dată de perioada până intră în exploatare economică plantaţia care variază între 4-7 ani în funcție de cultură;
d. amenajarea pentru irigaţii şi/sau desecări să se considere imbunătăţiri ale terenului şi să nu necesite acordul proprietarului;
e. arenda să fie stabilită pe baza unor indicatori de bonitate a terenurilor stabilite prin lege, iar nivelul maxim si minim să fie stabilit tot de stat în baza acestor indicatori – sistemul francez;
Se poate avea în vedere indicatorii de bonitare a valorii arendei pentru un teren după cum urmează:
1. tipul de sol
2. calitatea terenului
3. suprafața
4. forma terenului
5. panta terenului
6. procent de suprafata inutilizabilă (crovuri, zone inundabile, zone ocupate de vegetaţie, etc)
7. irigat sau nu
8. alte particularităţi
– astfel, în funcție de nota de bonitare, terenurile de aceeași notă primesc aceeași arendă indiferent de arendaș – astfel dispar jocurile ascunse privind arendarea;
– statul ia în calcul și profitabilitatea fermelor pe baza unor studii şi în funcție de această valoare poate stabili un coeficient de corecție pozitiv sau negativ, pentru a proteja stabilitatea sectorului în caz de perturbări ale pieţei;
– la valoarea arendei maxime stabilită de lege se poate aplica procent de majorare pentru fiecare an stabilit în plus la arendă, faţă de nivelele minime – exemplu: pentru 15 ani durata arendare la neirigat, se adaugă 5% la valoarea arendei.
III. Reglementarea ajutorului de stat în caz de calamități excepționale – secetă pedologică, cu obiectivele:
1. Înfiinţarea unei pol de asigurare a riscurilor pentru agricultură, după modelul aplicat în Spania, considerat la ora actuală cel mai performant (AGROSEGURO). Caracteristicile principale ale acestui sistem, sunt asemănătoare cu polul pentru cutremur aplicat şi la noi pentru locuinţe, iar acestea sunt:
Fermierii şi organizaţiile acestora:
a. participanți în calitate de beneficiar de despăgubiri;
b. principalul contributor prin plata polițelor ;
c. participă la luarea deciziilor prin membrii în Consiliul Director
– Statul
a. Participant prin asigurarea controlului activităţii de asigurare prin instituţii abilitate;
b. Are rol de adaptare a modificărilor legislative care se impun;
c. Participă financiar la acoperirea unei părţi din primele de asigurări stranse anual;
Firmele de asigurări:
a. Asigură gestiunea fondului de asigurare;
b. Asigură logistica de desfăşurare a activităţii prin emiterea politeţor și participare la constatare evenimente;
c. Se ocupă de reasigurarea riscului la firme de profil recunoscute în piaţă;
Pentru evitarea oricăror perturbări de piaţă se poate impune obligativitatea fermierilor de a-si asigura riscurile (prevăzut ca posibilitate în legislaţia din Franţa), în special cele catastrofice, secetă pedologică, cutremur, îngheţ iarnă şi care nu sunt asigurate independent de firmele de asigurări;
Fondul are rol de solidaritate în combaterea catastrofelor climatice;
Aplicabilitatea pe zonă se poate face proporţional cu procentul de risc, adică în zonele secetoase valoarea poliţei plătite să fie mai mare decât pentru zonele mai putin afectate ca rezultat statistic;
Despăgubirile vor acoperi maxim 65% din valoarea cheltuielilor directe de infiinţare sau exploatare;
2. Stabilirea unui cadru de acordare de garanţii de stat pentru accesarea de linii de credit cu durata de 3 ani:
Acesta să intre imediat în vigoare după notificarea Comisiei Europene şi obţinerea acordului acesteia;
Cadrul legislativ de aplicare să fie stabilit în prealabil şi modul de acordare;
IV. Reglementarea cadrului pentru dezvoltarea suprafețelor irigate care vizează:
Reglementarea cadrului juridic pentru exploatarea pentru irigaţii a apelor freatice si/sau de suprafaţă:
a. să se prevadă clar condiţiile de exploatare,
b. instituţiile decidente;
c. stabilirea unui timp maxim de eliberare a avizelor;
d. modul de stabilire si plată a redevenţelor
e. condiţiile în care exploatarea acestor ape nu se poate face;
Completarea cadrului legal de constituire si divizare a OUAI:
a. să se permită divizarea unui OUAI în mai multe entităţi, inclusiv împărtirea patrimoniului şi a datoriilor;
b. sa se permită constituirea de OUAI ca entităţi noi unde exista infrastructura principala ca si canale, dar nu există statii de pompare si punere sub presiune;
c. sa se stabileasca posibilitatea concesionarii de catre ANIF de teren pe marginea canalelor de aductiune pentru realizarea de noi statii de punere sub presiune pentru amenajari noi;
d. stabilirea unei durate minime de 10 ani privind gratuitatea costului apei de irigaţii si modul eventual de calcul daca aceasta gratuitate nu poate fi mentinuta după acest termen, pentru a se putea evalua rentabilitatea investiţiilor si predictibilitatea acestora;
e. reglementarea unui cadru penal mai ferm pentru protejarea investiţiilor în irigaţii si care tin de securitate alimentară.
V. Reglementarea cadrului pentru stimularea dezvoltării suprafețelor de culturi proteice prin care se urmarește acordarea de subvenţii mărite faţă de situaţia actuală şi fără condiţionări privind destinaţia producţiei, cu luarea în considerare a tuturor speciilor de leguminoase.
Trebuie avut în vedere că stimularea culturilor proteice va avea ca rezultat, printre altele:
– Reducerea chimizării cu îngrăşăminte azotoase prin remanenţa azotului fixat simbiotic de către aceste culturi;
– Efecte de structurare a solului;
– Creşterea productivităţii pentru culturile succesive culturilor leguminoase;
– Producţie de proteină, necesară pentru dezvoltarea zootehniei, dar cerută şi la export;
Scrisoarea deschisă lansată de Asociația Producătorilor Agricoli (APA) Brăila mai arată că proiectul propus trebuie să aibe în vedere că interzicerea neonicotinoidelor va duce la lipsa de alternative serioase pentru fermierii din zonele afectate de Tanymecus, iar stimularea culturilor proteice poate fi o cale.
Inițiatorii propunerilor speră ca măsurile să ajute la redresarea rapidă a sectorului vegetal şi indirect a altor sectoare, dar să permită şi aşezarea agriculturii pe piloni serioşi şi care stau şi la baza agriculturii din alte ţării.
Totodată, consideră că dacă se dorește competitivitate în raport cu programele europene, trebuie finalizată structura internă a acestui sector şi care conferă stabilitate şi predictibilitate.
În finalul scrisorii, președintele APA Brăila, Vasile Datcu și dr. inginer și fermier Ștefan Gheorghiță, realizatorii textului prezentat, îi asigură pe factorii politici decidenți de întreaga disponibilitate în realizarea de discuţii aplicate pentru detalierea propunerilor prezentate.
