Cum abordează ing. Gheorghe Albu problema extremelor meteo: ”Ploile de mai n-au putut salva grâul și orzul. Schimbăm structura culturilor!”
Răzvan Coțianu -
În ”polul secetei” din acest an, la ferma sa din Cobadin, județul Constanța, inginerul Gheorghe Albu a abordat problema de o manieră menită să reducă la minim pierderile cauzate de fenomenele meteo extreme. S-a văzut cel mai bine efectul binefăcător al perdelelor forestiere, însă pentru culturile expuse lipsei de apă, pierderile au fost constatate la un nivel de 80% la venirea comisiei de secetă în ferma societății Argonaut. Experiența ultimelor luni l-a făcut pe fostul președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, LAPAR, să ia mai multe decizii privind structura viitoare a culturilor din ferma sa.
Floarea-soarelui semănată mai devreme a scăpat de dăunători
“Compania pe care o conduc a cultivat toamna trecută o suprafață de 3.000 hectare cu grâu și orz. La acest moment, starea de vegetație a culturilor menționate este deosebit de rea, dar totuși sunt sesizabile diferențe, în funcție de soi și de prezența în proximitatea suprafețelor cultivate a perdelelor forestiere. Folosind același soi și aceeași tehnologie, cultura de grâu este încă verde acolo unde există perdele forestiere. La culturile de porumb și floarea-soarelui lucrurile stau altfel. Referitor la cultura de floarea-soarelui, vreau să subliniez că ea a devenit o cultură atipică. Din cauza faptului că anul acesta nu a mai existat derogarea tratamentului cu neonicotinoide la materialul semincer, am semănat floarea-soarelui mult mai devreme de epoca optimă. Soluția aceasta a dat roade. Nu am avut probleme cu atacul de dăunători”, a punctat Gheorghe Albu, fermier care lucrează peste 6.000 de hectare în județul Constanța.
Grâul sau orzul de primăvară, alternative luate în calcul
Fermierul spune că seceta pedologică s-a instalat și în culturile lui, iar diferența de temperatură dintre valorile diurne și nocturne au venit ca o lovitură în plus pentru suprafețele agricole. ”Din cauza diferenței de temperatură dintre valorile diurne și nocturne înregistrate în această perioadă, există riscul apariției fenomenului de piticire a plantelor de floarea-soarelui, de îmbătrânire prematură a lor. Plantele au format abia două-patru frunze, la acest moment trebuiau să aibă șase-opt frunze, nu au talie (înălțime) și există riscul formării capitulului și apoi a înfloririi. Ar fi o adevărată tragedie. Din cauza schimbărilor climatice și a fenomenelor meteorologice extreme, ne gândim și nu este exclus să schimbăm structura de culturi. De exemplu, starea de vegetație este bună și foarte bună la culturile existente de ovăz, borceag și chiar la orzoaica de primăvară. Decât să cultivăm specii, soiuri care traversează trei anotimpuri, și anotimpurile nu mai sunt cele de acum 20 de ani, vezi cultura de grâu de toamnă, cultura de orz de toamnă, ne gândim să cultivăm specii care prezintă o perioadă de vegetație de numai 70-90 de zile, cum ar fi grâu de primăvară, orzoaica de primăvară ca să dau numai câteva exemple”, a spus fostul președinte interimar al LAPAR.
Curg cheltuielile, indiferent de starea culturilor
“La ora actuală, pe lângă problemele climatice”, a continuat Albu, „ne confruntăm și cu o presiune formidabilă din punct de vedere economic. În condițiile unei pierderi estimate la 100-120 miliarde de lei vechi cauzate de calamitarea culturilor de grâu și orz, compania trebuie să plătească la zi taxele și impozitele pentru cei 124 de angajați. Cuantumul taxelor este de aproape un milion de euro anual. De asemenea, există responsabilitatea pentru aproape 1.000 de proprietari de teren cărora trebuie să le plătești arenda, aproximativ 40 de miliarde de lei vechi, dar și responsabilitatea plății la finalul fiecărei zile a circa 100 de muncitori sezonieri în cazul lucrărilor executate la vița de vie. Situația este una complicată. Sperăm ca cei care realizează devizul cadru de lucrări, respectiv de cheltuieli, în speță, Institutul de Economie Agrară sau Institutul de Statistică, să ia în calcul și cheltuielile fermierilor cu arenda deoarece contractul de arendă este executoriu.”
Aproape toate suprafețele cultivate cu cereale păioase, toamna trecută, în Dobrogea, sunt calamitate în proporții cuprinse între 70-100%
Referindu-se la evaluarea pagubelor produse de secetă, fermierul spune că aproape toate suprafețele cultivate cu cereale păioase, toamna trecută, în Dobrogea, sunt calamitate în proporție cuprinsă între 70-100%. La acest moment, inginerul Albu așteaptă să fie evidențiate concret pierderile, având în vedere că pe data de 27 aprilie 2020, prin ordin al prefectului, s-a înființat comisia de evaluare a pagubelor cauzate de secetă.
Grâul mai e bun numai pentru pășunat
„L-am întrebat pe domnul ministru Adrian Oros, dacă este posibil ca suprafețele afectate de secetă să fie pășunate sau să fie cosite fără să fim sancționați, păstrând bineînțeles o pondere de 20% din suprafața de teren calamitată care să fie evaluată de comisia de specialitate. Domnul ministru nu a dat un răspuns concret. Întrebarea mea avea și are o justificare practică. Grâul avea atunci circa 12 cm înălțime și nu era nici o șansă de a recolta ceva boabe de grâu. De ce nu ni se permite să-l pășunăm? Sau să existe posibilitatea ca fermierul să poată lua hotărârea de a înființa o altă cultură. Eu am în companie și un sector zootehnic semnificativ. La acel moment mii de capete de oi erau în stabulație. Lăsând animalele să pășuneze, utilizam într-un fel vegetația existentă pe respectivele terenuri. Având în vedere contextul climatic nefavorabil, este posibil ca și culturile înființate în primăvară să fie afectate mai mult sau mai puțin de secetă. Și atunci, există riscul ca la iarnă multe animale să sufere din cauza lipsei de furaje. Sperăm să avem un răspuns din partea autorităților, în primul rând din partea domnului ministru, până nu este prea târziu. Nu este vorba numai de mine, ci de foarte mulți fermieri care cresc ovine.”
Contractele ferme de arendă încurajează fermierii să facă investiții
Cu privire la măsurile de combatere a secetei, Gheorghe Albu a opinat că, în afara reconstrucției infrastructurii de irigare, fermierii trebuie să implementeze soluții agrotehnice adecvate profilului climatologic actual. “De obicei, când exista o problemă, toată lumea se înghesuia să vină cu soluții. Văd că acum mulți propun doar sancțiuni. În ceea ce privește combaterea secetei, după opinia mea, trebuie să se pună serios problema refacerii sistemelor de irigații, repunerea lor în funcțiune. Cum? Prin corectarea, prin îmbunătățirea cadrului legislativ, prin atragerea fermierilor în activitatea de refacere a sistemelor de irigații, prin facilitarea de a obține credite pentru investiții. Dar pentru asta, statul trebuie să vină cu un cadru legislativ adecvat. Dau un exemplu: modificarea legii arendei, în sensul măririi duratei contractului de arendă. În opinia mea, perioada de cinci ani este mult prea mică. Mărind durata, se poate încheia un contract ferm între fermier și proprietarul de teren. Astfel nu va mai exista tentația proprietarului de a-și retrage terenul din fermă sau exploatație după ce lucrarea de infrastructură a fost finalizată înainte ca fermierul să fi reușit să își amortizeze investiția. Pe vremuri 430.000 de hectare erau efectiv irigate în Dobrogea. Și nu era tehnologia de azi. La ora actuală nu știu dacă mai sunt irigate 5000 de hectare, iar seceta din an în an este mai severă”.
Perdelele forestiere au salvat o parte dintre culturile lui Gheorghe Albu
O altă soluție de combatere a efectelor secetei este realizarea de perdele forestiere, este de părere fermierul. Anul acesta, spune el, ne-a dovedit o dată în plus că suprafețele cultivate cu grâu și orz, fără protecția perdelelor forestiere, sunt compromise în totalitate. Și culturile aflate în proximitatea perdelelor forestiere au suferit de secetă, dar încă se poate spera la o producție, fie ea și înjumătățită. Totodată, cultivarea exclusivă a soiurilor, respectiv a hibrizilor adaptați la condițiile autohtone de secetă și arșiță se impune ca o necesitate obiectivă. În acest sezon agricol, fără să supărăm pe nimeni, soiurile străine de grâu, chiar cu o valoare genetică deosebită, au pierdut în fața soiurilor românești, cel puțin în zona Dobrogei.
”De asemenea, fermierii trebuie să implementeze în companiile lor, tehnologii adecvate fenomenului de secetă. Dar pentru a pune în practică acest lucru, trebuie să existe o dotare corespunzătoare cu utilaje care să permită reducerea numărului de treceri, astfel încât să se realizeze cât mai multe lucrări la o singură trecere. Trebuie să aplicăm tehnologii care să păstreze toată apa în sol în condiții de secetă pedologică”, a precizat Gheorghe Albu.
Ploile din luna mai nu au salvat culturile de grâu și orz
Am revenit în dialog cu fermierul Gheorghe Albu și după apariția ploilor la începutul lunii mai. Cantitatea de precipitații înregistrată în Dobrogea continentală, platoul Cobadin, a fost de 15-20 de litri pe metrul pătrat. În acest nou context, fermierul ne-a declarat: “Chiar dacă a plouat, pentru culturile de grâu și orz nu se mai poate face nimic. Mulțumim lui Dumnezeu, acum, la culturile de porumb, floarea-soarelui și plante furajere starea de vegetație este bună, chiar foarte bună. Comisia de evaluare a pagubelor produse de secetă a constatat un grad mediu de calamitare a culturilor înființate în toamnă de 80%, în localitatea Cobadin. Marea majoritate a solelor însămânțate cu grâu, orz și rapiță sunt compromise în totalitate”.
Referitor la cum se desfășoară această activitate de evaluare a pagubelor, Gheorghe Albu a subliniat câteva aspecte. ”Comisia este una singură la nivel de județ. Este greu de crezut că până la data de 15 iunie, comisia să poată să finalizeze activitatea de constatare a pagubelor în toate unitățile administrativ teritoriale ale județului Constanța. Din păcate, comisia nu are niște proceduri clare. Evaluarea ar trebui să se facă după criterii exacte (număr de plante viabile la unitatea de suprafață, număr de spice pe plantă, mărimea spicului, număr de boabe pe spic), de la solă la solă, nu ochiometric, la nivel de comună. Deci trebuie evaluată fiecare solă în parte. Ținând cont de cum se realizează această evaluare, fără proceduri foarte clare, îmi este teamă că, în final, fermierii nu vor primi nici o despăgubire, nici un leu. Aș aminti că în anul 2007, un an agricol extrem de secetos, cu mari probleme, s-au dat despăgubiri pentru secetă la valoarea devizului de la acea dată, dar s-au dat și bonuri valorice pentru culturile care s-au înființat în toamna acelui an, încurajând astfel reluarea ciclului de producție. Acum, din păcate, se vorbește mult și se face puțin sau nu se face nimic. Nimeni nu își ia nici o responsabilitate. Mă refer la factorii de decizie. Există riscul ca mulți fermieri să nu mai poată relua activitatea economică”, a punctat Albu.
