• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum și-a crescut profitul la roșii tânărul inginer Robert Cosmin Dragu

    Angelica Lefter -

    Profit crescut la roșiile pe care le cultivă tânărul inginer Robert Cosmin Dragu din județul Dolj. Legumicultorul mizează în fiecare an pe cultura de tomata, una care îl și pasionează, iar anul care se încheie a adus în solariile sale o tehnologie nouă, care l-a ajutat să aibă un câștig mai bun de la roșii.

    Robert Cosmin Dragu este un legumicultor în satul doljean Albești, comuna Șimnicu de Sus. Tânărul de 26 de ani este pasionat de roșii și are studii în agronomie, ceeace l-a ajutat să înțeleagă că investiția în propria afacere și deschiderea la tehnici inovative sunt metode bune pentru a avea o producție excelentă. Astfel, agricultorul își polenizează roșiile cu bondari aduși din Olanda.

    Investiția nu presupune multe eforturi, este ieftină, dar importantă, a explicat cultivatorul de tomate, Robert Cosmin Dragu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

    Ideea de a poleniza roșiile cu ajutorul bondarilor i-a venit inginerului după ce a primit câteva pliante de la firma care-i comercializeză acești bondari. Ulterior Robert Dragu a început să se informeze și așa a aflat că în alte țări, polenizare cu bondari este larg folosită.
    ”Un stup are undeva la 25 de bondari și odată introdus în solar, nu mai stă nimeni să scuture roșiile pentru a se poleniza, bondarii își fac treaba. Un stup costă 250 de lei, eu am achiziționat 2 stupi, cu un total de 500 de lei pentru 10 ari. Bondarii nu necesită niciun fel de întreținere, au un ciclu de viață de trei luni, mai mult nu sunt recomandați. Ei se hrănesc cu polen și nu rezistă la temperaturi scăzute, deci trebuie reinvestit în anul următor. Primele producții nu au fost polenizate cu bondari, dar de anul acesta, din primăvară, numai cu bondari o să le polenizăm. Scutim forța de muncă, un om trebuia mereu să scuture fiecare plantă pentru polenizare, acum folosim această metodă mult mai eficientă. Estimez un venit pe plus de 10.000 de lei , mai ales că acum folosesc bondarii”, a explicat fermierul doljean.

    Cultivatorul de tomate Robert Cosmin Dragu a plantat anul acesta 4.000 de fire, în 10 ari de solarii, pe care și le-a construit singur. În fiecare an, doljeanul cultivă mai ales două soiuri de roșii de care este foarte mulțumit.

    ”Cultiv două soiuri de roșii: Roza și Primadona. Sunt mai timpurii și gustoase, prefer aceste soiuri pentru producție. Sunt înscris și în programul Tomata. Vânziarea producției o fac la Sibiu, în piața Cibin. De 10 ani vând acolo, părinții mei au avut spațiu de foarte mult timp acolo”, ne-a explicat fermierul.

    Legumicultorul doljean a spus pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, că anul acesta a avut o producție mai mică, din cauza frigului.
    ”De la 4.000 de plante mă așteptam undeva la 12 tone. În prima fază am recoltat peste 500 de kilograme. Dar sumele investite au fost mari din cauza încălzirii, care este absolut necesară. Au fost temperaturi foarte scăzute noaptea. Nouă ne trebuie minim 12 grade noaptea, dar au fost acum și 7 grade. Din cauza asta producția este mai scăzută. Am investit în încălzire 32.000 de lei, dar noi o să vindem roșii și cu 3 lei pe kilogram, când vor scădea prețurile”.

    Familia legumicultorului Robert Cosmin Dragu cultivă în câmp și alte legume care, de asemenea, sunt valorificare direct, în piața sibiană.


    Te-ar mai putea interesa

    ANM a emis o alertă meteo de vijelii și averse torențiale în 18 județe până joi dimineață Fertilizarea castraveților cu îngrășăminte bio – 6 rețete simple Mușcate: plantare, îngrijire, înmulțire

    Ultimele știri

    MARSAT vine în sprijinul micilor fermieri care vor să își cumpere utilaje cu fonduri europene! Parlamentul European a votat simplificarea PAC cu flexibilitate pentru condițiile de mediu Stațiunea Dancu, ”pepinieră” de vaci campioane. Producția medie de lapte în ferma ”de stat”