Reţeta de îmbogăţire din agricultură a lui Gyori Miklos: porumbul dulce
agrointeligenta.ro -
Porumbul zaharat, cunoscut şi sub numele de porumb dulce, începe să prindă şi la noi. Chiar dacă vorbim încă de o nişă de piaţă, există şi agricultori care au scos bani buni de pe urma lui. Chiar şi de zece ori mai mult decât au investit.
Gyori Miklos este fermier în Covasna, o zonă specifică pentru cultura cartofului, care s-a decis să înfiinţeze primele terenuri cu porumb zaharat în urmă cu doi ani. De porumbul dulce a auzit de la un prieten, i s-a părut interesant ca afacere şi s-a decis să încerce şi el. A căutat mai întâi terenuri care să poată fi irigate, după care s-a apucat de treabă.
Acum, cu o producţie de circa 100.000 de ştiuleţi la hectar – are cultivate 5 hectare în acest an – pare mai mult decât mulţumit. Are şi de ce, numai dacă ne gândim că a vândut ştiuletele cu 50 de bani, în condiţiile în care costurile totale de producţie se ridică la aproximativ 6.000 de lei la hectar. Cel mai mult îl costă sămânţa – aproape jumătate din cheltuieli – , pe care o aduce din Olanda. În 2012 a avut trei soiuri de porumb – timpuriu, semitimpuriu şi târziu -, ceea ce i-a uşurat munca pentru că nu a trebuit să culeagă tot porumbul în acelaşi timp.
Despre lucrări, Miklos spune că sunt aceleaşi ca şi la porumbul convenţional, cu deosebirea că porumbul zaharat se culege după 75-90 de zile maxim, când boabele „sunt în lapte”. Recunoaşte că la el producţia a fost bună, pentru că a irigat întreaga suprafaţă, spre deosebire de alţi agricultori din zonă care nu se pot lăuda cu aceleaşi rezultate.
Deşi este de doar doi ani pe piaţă, Gyori Miklos nu duce lipsă de cumpărători. În acest an a vândut porumbul atât către reţele internaţionale de magazine precum Kaufland sau Lidl – care l-au vândut la bucată în stare proaspătă – dar şi către mai mulţi particulari.
Gyori Miklos spune că în ultima vreme tot mai mulţi agricultori sunt interesaţi să cultive porumb zaharat, în special în partea de Vest a ţării, unde există cerere pe piaţă. Din păcate, nu din partea fabricilor româneşti de conserve din legume, ci a celor ungureşti. De altfel, o mare parte din producţia din zonă ajunge în Ungaria – unul din cei mai mari producători de porumb zaharat din Europa -, mai ales că există o fabrică de conserve din porumb zaharat în apropriere de graniţa cu România.
Bogdan Blaga, reprezentul unei fabrici din Ungaria care achiziţionează porumb zaharat din România, afirmă că la momentul actual vorbim mai degrabă de o nişă de piaţă la noi. Nu avem tradiţie în domeniu precum ungurii şi nici prea mulţi fermieri care să fi fost interesaţi de această cultură. El de exemplu, a reuşit să încheie vreo 16 contracte cu fermieri din Arad, în special.
Chiar dacă acum suprafeţele nu sunt foarte mari, speră ca la anul acestea să crească, la fel ca şi numărul celor interesaţi de această cultură. Dacă se irigă, produţia poate ajunge şi la 23 de tone pe hectar, susţine Blaga. În Ungaria, de exemplu, media este de 16 tone la hectar.
Blaga a ales furnizori din partea de Vest a ţării deoarece este o zonă aproape de fabrica din Ungaria, ceea ce este foarte important, pentru că porumbul trebuie să ajungă în maxim 24 de ore la fabrică, altfel îşi pierde proprietăţile. Compania pe care o reprezintă, intrată în acest an pe piaţa locală, a plătit circa 50 de bani pe kilogramul de porumb.
Porumbul zaharat este destinat exclusiv alimentaţiei umane. Este bogat în zahăr, vitamine şi săruri minerale şi nu conţine amidon.
La nivel mondial, cei mai mari producători de porumb zaharat sunt SUA, Tailanda, Brazilia, Ungaria, Franţa şi Ungaria. Cei mai mari consumatori sunt americanii – 12 kg pe cap de locuitor pe an şi canadienii – 10 kg pe cap de locuitor pe an.
