Despre albirea grâului și soluții pentru dăunători și buruieni. Observații în câmpul de testare al companiei Bayer
Angelica Lefter -
Culturile de cereale păioase se pot confrunta pe parcursul dezvoltării cu diverși factori care pot pot face diferența între o cultură bună și una slabă calitativ și cantitativ. De la cunoscutele buruieni la insecte și chiar vremea, pot pune probleme fermierilor. Despre cum pot fi combătuți dăunătorii, dar și buruienile care invadează culturile de grâu ne-a vorbit Gabriel Ghiță, reprezentant tehnic Bayer.
”Dacă e să discutăm despre controlul buruienilor la culturile de cereale păioase, trebuie luat în calcul nu doar un control chimic. Fermierii trebuie să înțeleagă că metodele integrate de control al buruienilor sunt foarte importante. Nu trebuie să ajungem doar în situația de a controla speciile de buruieni existente în câmp doar prin produse de sinteză, produse chimice. Trebuie să avem în vedere planta de cultură, să avem în vedere, dacă vreți, rotația, pentru că este foarte important să respectăm un plan de rotație în fermă. Este foarte important să știm și să cunoaștem foarte bine spectrul și rezerva de buruieni pe care o are fiecare solă în parte pentru că, ulterior, prin metode agrotehnice se poate reduce rezerva. Spre exemplu, specia de Turiță răsare în primii 10 centimetri. Dacă facem o lucrare profundă a solului și facem o arătură și încorporăm semințele la o adâncime mai mare de 10 centimetri, ducem la 20 de centimetri, aceste semințe nu vor răsări în anul respectiv. Dacă dorim să punem grâu știu că este o specie greu de controlat în cultura de grâu, de aceea orice plan de control, de combatere chimică a oricărei specii de buruieni, trebuie să aibă în vedere un plan de combatere integrată, care să cuprindă atât măsuri agrotehnice, dar și măsuri tehnologice de cultură”, a explicat specialistul Bayer în cadrul unui eveniment de câmp.
Insectele reprezintă o altă provocare, iar singura metodă de combatere este aceea de control al dăunătorilor. Care sunt aceștia și cum le pot face față fermierii am aflat tot de la specialistul Bayer, Gabriel Ghiță.
”O altă nevoie identificată la cultura de cereale păioase este cea legată la controlul dăunătorilor. Dintre speciile care pun probleme în ultima fază a perioadei de vegetație am identificat câteva. După cum știți cultura de cereale și în special grâul este afectat de dăunători specifici acestei culturi:
• Eurygaster sau ploșnița cerealelor – ca și denumire știinâifică în acest moment în România sunt identificate trei specii de Eurygaster, dintre care cea mai prezentă este Eurygaster Integriceps. Ele sunt toate sub aceeași denumire sau aceeași umbrelă de denumire populară de ploșniță. Ploșnița este un dăunător care pune probleme deosebite la cultura de grâu prin faptul că produce pagube atât cantitative, și discutăm de pierderi, dacă avem un atac puternic de 100% din producție și pot produce și pierderi calitative pentru că dacă atacul este produs mai târziu, când boabele deja sunt formate, au consistență, insecta vine și înțeapă. Boabele vor fi șistave, lucru care ulterior va duce la o depreciere a indicilor de calitate. Dacă avem un atac de pleoșnițe în boabe mai mare de 15% grâul nu mai poate fi valorificat pentru panificație, destinația lui se schimbă și el trebuie automat redirecționat către grâu furajer. Prin faptul că insecta introduce enzime în bob, se depreciază calitatea și ca indici de calitate pe care îi pierde grâul de panificație, discutăm de: gluten și de elasticitate, adică pâinea, efectiv dacă este produsă din grâu afectat nu se va mai dezvolta și nu va mai avea consistență. Insecta apare undeva în fenofaza de vegetație a grâului, când grâul se află în faza de burduf și există mai multe moduri de dăunare. Unul dintre el este, dacă grâul se află în burduf și insecta înțeapă la ultimul internod, spicul nu va mai ieși afară, va dispărea complet în burduf. Un alt mod de dăunare este în momentul în care spicul iese deja din burduf, insecta a înțepat la ultimul internod, se produce albeața spicului. Spicul este format, dar fără boabe. Este foarte important să nu confundăm albeața spicului provocată de pleoșniță cu același simptom pe care îl avem, produs de un alt agent patogen, de fuzarium. Simptomatologia este la fel doar că spicele afectate de pleoșniță se vor smulge tot timpul cu ușurință. În momentul în care prindem de ele și vom trage ele se vor smulge din tulpină și se vede pe partea de jos locul unde au fost depuse enzimele și faptul că țesutul s-a depreciat.
• Un alt dăunător specific culturii de cereale este Tripsul cerealelor. Diferența între Trips și pleoșniță este dată de faptul că tripsul apare mai târziu ca activitate sau ca prezență în câmp și ca atac, apare după ce spicul este deja format, iar spicele afectate de Trips vor fi tot timpul cu aristele răsfirate și un alt aspect foarte important este cel legat de consistența aristelor. Ele tot timpul vor fi moi la pipăit și nu vor avea consistența celor atacate de pleoșnițe, ele sunt oarecum ca niște firișoare de lână. Ușor de diferențiat, spicele atacate de Trips, nu se vor smulge, în momentul când vom trage de ele se vor smulge cu totul, nu doar de la ultimul internod cum se întâmplă la pleoșniță”, a menționat specialistul.
Reprezentant tehnic Bayer, Gabriel Ghiță a subliniat că și vremea are un rol important în dezvoltarea unei culturi de păioase, în special la grâu:
”Un alt lucru ce trebuie evitat de fermieri în ceea ce privește simptomatologia este cel legat de influența temperaturilor scăzute pentru că, ca și simptomatologie este oarecum similară: duce tot la albeața spicelor. În momentul avem un lan și toate spicele sunt albe pe vârfuri sau în totalitate este clar că nu avem cum să avem o infestare atât de puternică. Trebuie să ne uităm la datele meteo pentru că dacă sunt temperaturi scăzute în perioada înfloritului, de 2-3 grade Celsius, grâul devine sensibil la aceste temperaturi, lucru care duce ulterior la avortare și la manifestarea acelui fenomen de albire. Diferența este că tot lanul este alb.”
Diferențierea în afectarea plantelor este dată de culoare, nivelul de afectare al culturii și rezistența lor la smulgere. Totodată, specialistul Bayer a menționat că o metodă eficientă de a scăpa de dăunători este rotirea culturilor.
”Dacă avem plante sporadice cu aspect de albire și tragem de ele, avem Eurygaster, avem atac de pleoșniță. Dacă avem plante cu spicul albit și cu aristele mici și foarte moi avem atac de Trips și dacă avem alt agent patogen, fuzarium, plantele vor fi albe, nu se vor smulge, arată ca și cum planta se dezvoltă normal, ulterior pe plantă se dezvoltă miceliul și atunci se poate face diferențierea cu ușurință. La fel, ca și la controlul buruienilor, fermierii trebuie să ia în considerare strategii de combatere integrată a agenților patogeni. Rotația este foarte importantă, dacă știm că am avut situații în care avem un atac masiv de pleoșniță într-un an precedent este clar că trebuie să ne așteptăm și anul următor la un atac destul de virulent și atunci încercăm să evităm să punem grâu după grâu. Dacă știm că am avut boli specifice culturii, care rezistă și se regăsesc în resturile vegetale din sol, la fel, rotația este cheia. Nu doar rotația, ci și lucrările solului mai profunde trebuie luate în considerare, pentru a diminua și a reduce presiunea pe care o putem găsi în resturile vegetale din sol”, a conchis reprezentantul tehnic Bayer, Gabriel Ghiță.
