• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Zonă protejată – neajunsuri pentru agricultori. Cazul concret al fermierului Vasile Târziu!

    Daniel Befu -

    Protecția naturii este, sau ar trebui să fie un deziderat pentru fiecare, ca individ, dar și pentru societăți per ansamblu. România, ca membră UE, chiar dacă nu ar avea în agendă o ameliorare a sănătății habitatelor naturale, este obligată să o facă fiindcă așa o fac toate cele 27 de state. Printre obligațiile de mediu ale țării noastre se numără și instituirea de arii cu diverse grade de protecție, pentru diferite specii, sau pentru diverse tipuri de habitat. Le cunoaștem generic sub denumirea ”Situri Natura 2000”. Acesta un lucru lăudabil și necesar. Însă guvernanții au uitat să ia în considerare și potențialul impact negativ pe care instituirea de arii protejate îl are în locuri cu activitate antropică susținută și să identifice modalități de minimizare a acestor efecte asupra comunităților.

    O astfel de mostră ne-a fost relatată de fermierul timișean Vasile Târziu, care împreună cu fratele său Dorin, lucrează 2.500 ha de teren în zona Cenad, prin intermediul societății Agrobilan SRL. O parte din granițele fermei lor se învecinează cu fâșia de demarcație ce desparte țara noastră de Ungaria, iar o altă parte sunt vecine cu Situl Natura 2000 ”Lunca Mureșului Inferior – sit de importanță comunitară (SCI)”. 

    Practic zona în care face agricultură ca business, dar și fiindcă iubește această activitate, se află amplasată cum nu se poate mai bine, într-una din zonele agricole cu potențial ridicat ale României. Și, totuși, e nemulțumit:  ”O parte din teren este poziționată chiar în Lunca Mureșului. Avantajul de a fi lângă Mureș este extraordinar. Locația îmi oferă niște oportunități de a realiza sporuri de producție pe un sol aluvionar, rezultat din depunerile aduse de curgerea Mureșului într-un milion de ani. Mureșul fiind limitrof zonei fermei mele, irigațiile mi-ar da sporuri substanțiale, dar culturile cele mai importante și care dau plus de producție la irigat sunt porumbul și soia. Însă amândouă culturile sunt afectate de porcul mistreț. Datorită dezechilibrării faunei din zonă, dezechilibru care a apărut în urmă cu 5-6 ani, din cauza apariției porcului mistreț în zona Lunca Mureșului, evit să mai cultiv porumb. Cultivam undeva la 400-500 ha/an cu porumb, până acum 4 ani, din care luând media multianuală a distrugerilor, paguba a fost de jumătate. Azi mai cultiv doar 6 ha, pentru arende. Aș cultiva porumb și l-aș și iriga în condițiile în care aș fi protejat de porcii mistreți, nu de alt vânat. Porcii mistreți sunt cei mai agresivi în zonă și nu mi-aș putea permite să mă împrumut din bănci și să investesc în irigații, fiindcă la porumb e demonstrat, am prieteni care irigă și într-un an normal, cu nivel pluviometric normal, atunci când eu fac 10 t/ha la porumb, ei fac 14-15 t/ha, fiindcă ei vin cu 2 udări exact când trebuie. Irigațiile ar face diferența, dacă aș cultiva porumb. Însă nu îmi permit să fiu mereu sub spectrul amenințării mistrețului”.

    Profitabilitate mult sub potențial

    Pierderile în ferma lui Vasile Târziu au două componente. Prima e dată de diminuarea câștigurilor la hectar după eliminarea porumbului din cultură și a doua e dată de complicațiile generate la nivel de fermă prin necultivarea porumbului.

    ”Porumbul l-am scos din asolamentul firmei și ceea ce mă obligă să nu mai respect niște condiții agronomice specifice, adică să cultiv mult mai des oleaginoase pe terenuri, ceea ce generează o infecție prematură a solului. Într-o fermă specifică zonei noastre, a Timișului, sunt 4 culturi principale: grâu, rapiță, floarea soarelui și porumb. Soia o cultivăm mai puțin, pentru ecologie și pentru a oferi o înmagazinare a azotului la nivelul solului, însă cele 4 culturi principale sunt foarte importante pentru o fermă, fiindcă fac parte dintr-un asolament. Scoțând cultura porumbului din acest asolament, am rămas cu 3 specii, din care două sunt oleaginoase și au boli comune. După recomandările agrotehnice, ar trebui să intri cu o nouă cultură de rapiță după 4 ani, însă renunțând la porumb, eu trebuie să mă implic mai mult în tratamente la restul culturilor. Folosesc mult mai multe substanțe chimice, ca să protejez culturile de floarea soarelui sau de rapiță. Apar o grămadă de boli dar sclerotinia o văd foarte periculoasă, fiindcă ea lansează în sol screloți care nu se degradează timp de 10 ani. La floare fac minim două tratamente, iar când presiunea bolilor e mai mare, se poate interveni și cu al treilea, la rapiță fac 5 tratamente fungice de protecție a plantei, pentru a evita apariția screlotinei. Tratamentele suplimentare generate de eliminarea din rotația culturilor a porumbului, înseamnă și costuri mai încărcate. Aplicând o gândire gândire matematică, când din 4 culturi ai lipsă una, pot să spun că datorită lipsei din ferma mea a unei culturi foarte importante, cultura porumbului, eu pot să estimez că pierd 25% din cota te profit. Defalcat, 15%-16% din cota de profit pierd numai fiindcă am renunțat la porumb, iar per total activitate fermă alte 10% sunt costuri cu tratamentele suplimentare. Un fermier are repercursiuni peste 10 ani, dacă nu sesizează că trebuie să facă tratamentele în plus. Asta e o chestie foarte fină, care trebuie prevenită din timp, pentru viitorul fermei respective”, a explicat fermierul.

    În cota de profit diminuată cu un sfert, sunt incluse și cheltuielile suplimentare făcute de fermier pentru a controla anumite buruieni de la granția cu Ungaria: ”Zona de graniță e o linie fizică pe o hartă, dar în teren, la nivel vizual ea e o bandă de 20-40 de metri în care crește o floră abundentă și e o zonă în care proliferează animalele sălbatice. În zona de graniță nu se poate interveni cu vânătoarea  și de acolo animalele sălbatice migreză stânga dreapta fie în Ungaria fie în România. Pe fâșie s-au înmulțit căprioarele, s-au înmulțit porcii mistreți, s-au înmulțit și iepurii. Anul ăsta a fost un atac teribil de iepuri la floare. Undeva la 10%  din plante mi-au murit din cauza lipsei apei. Iepurii retezau planta și mâncau din sevă, protoplasma din plantă. Rozând o plantă, tăind-o, ai pierdut-o. A fost un atac teribil. Însă fiindcă granița nu e curățată avem probleme și cu buruienile. Apare orzul sălbatic care a invadat zona și aduce costuri suplimentare fiindcă erbicidele specifice pentru controlul plantei avena fatua, sunt foarte scumpe. Ea fiind monocotilă, erbicidele sunt de 3 ori prețul unui erbicid care este pentru dicotile”.

    Înmulțirea mistreților e pusă de fermier pe seama instituirii unui regim de protecție a habitatelor din zonă: ”Noi în zona comunei Cenad avem 280 ha de pădure, exact în zona inundabilă. O pădure care normal se întinde și în amonte până în județul Arad. În urmă cu vreo 8 ani, zona respectivă a fost introdusă într-un areal protejat, fiind declarată Sit Natura 2000. Toate pădurile și toată vegetația cuprinse în arealul respectiv  au devenit protejate de acest organism. Ulterior a apărut și s-a înmulțit porcul mistreț, însă el e un animal care nu făcea parte din fauna specifică a zonei noastre de câmpie. Mistreții nu pot fi scoși din păduri, vânatul fiind interzis. De aceea vânătorii din zonă, fiindcă numai omul poate să îl combată, nu pot să intervină. Eu estimez că sunt sute de exemplare la ora actuală, pe cele 8000 ha cât este teritoriul administrativ al comunei Cenad și pe o parte din Sânnicolau. De asemenea au apărut în zona luncii Mureșului și lopătarii la ora actuală, ceea ce nu a fost specific deloc zonei de câmpie”.

    Cum acționează mistreții în fermă, după lăsarea întunericului

    Vasile Târziu exemplifică cât de dramatic a devenit impactul porcului mistreț asupra culturilor. ”Mistrețul acționează doar noaptea. Fiind un animal care parcurge într-o singură noapte 5-6 km și care se retrage ziua, este normal că distruge foarte multe culturi. Mănâncă în afară și intră în pădure și se simte protejat acolo. De exemplu am încercat porumb în regim bio, cu care am avut semănată o suprafață de 182 ha. Efectiv în 3 zile întreaga suprafață a fost dislocată după semănat. Am chemat Garda de Mediu și Garda Forestieră și am primit un proces verbal la data respectivă cu o valoare a pagubei de peste 100.000 lei, însă nu am primit nici un ban pentru că nu sunt fonduri. Am încercat să mă protejez. Am pus inclusiv gard electric. Nu face față la porcul mistreț. Rupe cablurile și intră în parcelă. Impactul mistrețului la semănat e de compromitere de 100%, fiindcă acțiunea la nivelul seminței e foarte rapidă, dacă mistrețul a intrat într-o cultură însămânțată și nu a pornit cultura. Am sesizat că după ce cultura e pornită în vegetație, mai ales după stadiul de 3-4 frunze al plantelor, mistrețul nu mai e atât de interesat. Redevine interesat însă mai târziu, la coacere, când intră în cultură și distruge cultura la maturare. Atunci mănâncă știuleții și fac o pagubă teribilă. Dar și soia e vizată de distrugerile provocate de mistreț. După ce am semănat soia, am instalat în câmp tunuri alimentate cu butelii de gaz, pe care seara le pornim, fiindcă noaptea intră în sole și distrug tot. Soia are nevoie de 4-5 zile după semănat în condiții de umiditate, ca să germineze. După ce a germinat, am sesizat că porcul mistreț nu mai e interesat de ea, fiindcă plantula devine amară și nu mai e interesat. Dar până atunci, distruge cultura de soia. Și anul acesta am avut pagube”.

    Gard, gloanțe sau bani

    Vasile Târziu vede pentru ieșirea din impas mai multe portuțe potențiale: ”Acum în urma schimbării legii, tu, ca fermier, o să te poți îndrepta chiar a fondului de vânătoare respectiv sau asupra agenției județene de vânătoare, dar toată chestia e că nu există nici un fond mutual, un fond creat special pentru a contrabalansa daunele, din care să se poată oferi bani fermierilor pentru daune. Când aplici o lege, cum e cea de instituire a unor habitate naturale protejate, trebuie să te gândești și la efectele colaterale. Când o lege are și efecte negative, legea asta ar trebui să fie compensat㔄, este de părere fermierul.

    Acesta a completat că legea ar trebui să fie ”elastică” și să permită  o rezolvare a problemei fermierilor din zona respectivă.

    ”În arealele astea se cultivă și teren și terenul respectiv trebuie să fie și el protejat cumva prin lege, adică fie să retribuit fermierul cu dauna creată de anumite animale, nu numai de porc mistreț, ci și de căprioare și de lopătari, fie să se tolereze într-un mod controlat vânătoarea sau scoaterea vânatului din cadrul pădurilor respective, fie statul să investească fonduri în constuirea de garduri care să delimiteze ariile protejate de ferme”.


    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Care e stilul de management al lui Dimitrie Muscă? ”În 2020, salariul a ajuns 12.000 lei la combainieri și 15.000 lei pentru inginerul care coordonează secția de mecanizare” Agrointeligența va derula cea mai importantă campanie de comunicare, din fonduri UE, legată de Politica Agricolă Comună 2021-2027 Campionul național absolut al perdelelor forestiere pe bani europeni!

    Ultimele știri

    Pallas™ si Floramix ™ – cele mai performante și utilizate erbicide pentru controlul buruienilor graminee problemă din cultura de grâu! Asociația Forța Fermierilor îi cere Ministrului Agriculturii să organizeze o dezbatere privind situația din zootehnie! Alertă emisă de ANM! Avertizare meteo de ninsori și vânt puternic care poate atinge 70 km/h!