• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Oana Farka, o tânără cultivatoare de lavandă, a pus pe harta turistică un sat de care nu auzise nimeni!

    Daniel Befu -

    Un sat de care până acum nu auzise nimeni a ajuns una dintre cele mai noi atracții turisticedin vestul țării. Nu pentru că vreun investitor ar fi ridicat aici vreun resort, ci mulțumită unei tinere cultivatoare de lavandă. Oana Ștefana Farka a pus pe harta ospitalității satul Ficătar din comuna Racovița, județul Timiș, organizând ”Festivalul Lavandei”, un eveniment pe care a reușit să îl țină și în acest an.

    Uneori pașii importanți în viață pot începe de la o emisiune TV: ”Mama a văzut la televizor o plantație de lavandă și având foarte mult pământ, mi s-a părut că ar fi fain să începem o plantație. Să punem lavandă, nu legume sau cereale”, vorbește râzând timișoreanca Oana Ștefana Farka despre momentul care a determinat-o, în 2015, să facă primul pas, al înființării unei culturi de lavandă, în satul Ficătar, județul Timiș.

    Oana (foto stânga) alături de mama ei, de fratele ei Sergiu și de prietenul Bogdan

    La acel moment Oana avea 27 de ani, absolvise Facultatea de Economie și două masterate de profil: ”Lucrasem puțin în domeniul economic, nu am avut nici o treabă cu agricultură”. Însă atât ea, cât și restul familiei, debordau de entuziasm: ”Noi am reținut din ce am văzut la televizor, unde toată lumea spunea că este foarte fain să înființezi o plantație de lavandă, că nu este de lucru, că este foarte ușor de întreținut, că nu are dăunători, dar în realitate nu a fost așa. În realitate a fost foarte greu. În primul an am fost copleșiți de buruiană. Buruiană a fost mai mare decât mine. Eu am 1,61 m, iar buruiana avea cel puțin 1,70 m. Ne pierdeam prin plantație. Era un fel de junglă. Am reușit să o scoatem din buruiană și în acel prim an am salvat cultura. În anul doi din nou am fost copleșiți de buruiană și din anul trei am hotărât să punem folie, ca să nu mai avem ploblema buruienilor. La început oamenii din sat au fost foarte sceptici. Mi-au zis că nu o să facem nimic, pentru că suntem copii de la oraș, că suntem copii cu facultate și habar nu avem ce înseamnă agricultura”.

    Plantația de lavandă a pornit cu 2.000 de mp

    Cultura a înființat-o pe 2.000 mp, extinzând-o ulterior cu alți 5.000 mp, jumătatea de hectar mai recent înființată uscându-se în acest an din cauza secetei. Oana extrage din lavandă uleiuri esențiale, iar din 2019 le-a dus la testare în Bulgaria, de unde a obținut o certificare a calității acestora. Printre produsele handmade&homemade derivate din extracte de lavandă se numără apă de lavandă, ulei de lavandă, săpunuri, scrub de corp, peeling facial, bombe de baie, săculeți cu lavandă, iar comercializarea a făcut-o până în prezent prin intermediul paginii sale de Facebook, unde are aproximativ 2000 de urmăritori.

    Micuța afacere din jurul plantației de lavandă reușește deocamdată să îi asigure un venit lunar doar Oanei, deși în activitate sunt angrenați ca ajutoare part-time, în timpul ce le rămâne după serviciu, atât prietenul, cât și fratele ei: ”Fratele meu Sergiu este și el implicat chiar dacă este antrenor de karate. El este o susținere pentru mine și mă ajută foarte mult cu toate lucrurile care sunt de făcut în cultura de lavandă, cu tăiatul buruienilor. La fel și Bogdan, prietenul meu. Unde sunt chestii care necesită o forță fizică, acolo sunt băieții. Bogdan, după lucru mă ajută și cu produsele. Ei fac asta voluntar. Practic doar eu îmi asigur venitul din lavandă momentan”.

    Ieșirea din anonimat a micuței plantații din Ficățar s-a produs anul trecut, când Oana a avut ideea de a organiza ”Festivalul Lavandei”. L-a anunțat ca eveniment gratuit pe Facebook, a dat un share location și a deschis larg poarta grădinii în care a amplasat câteva obiecte de scenografie cu iz mediteranean: ”Am găsit de la o casă care urma să fie dărâmată niște cadrite, cum le spunem noi în zonă, adică niște obloane de lemn de pe vremuri. Le-am recuperat de la casă respectivă, le-am ansamblat pe un mic perete din lemn și le-am așezat în cultură. Arată ca și o fereastră care se deschide și se vede lavanda înăuntru, Apoi am mai confecționat o boltă cu împletitură de salcie creață, sub care am pus o măsuță și niște scaune, mai avem un decor cu o băncuță sub o boltă din trunchiuri de copac, decorată cu flori și perdele și de asemenea un hexagon decorat cu flori. Toate aceste decoruri sunt puse în lavandă”.

    Prima ediție s-a dovedit un succes: ”La festival am reușit să strângem câteva sute de persoane. Au venit chiar din județele limitrofe nu doar de la noi din județ, ca și număr a fost copleșitor- nu ne așteptam să vină atâta lume, mai ales că nimeni nu a auzit de satul Ficătar”.

    Comunitățile există. Așteaptă doar prilejul să acționeze

    Brusc întreaga comunitate a devenit animată: ”Anul trecut pe perioada festivalului, am avut două toalete ecologice. Oamenii din sat au fost încântați de idee. Unii dintre ei nici măcar nu știau ce sunt acelea, deoarece nu au văzut niciodată. Nici măcar la rugă nu au avut așa ceva. A fost o chestie haioasă și pentru copii, că au văzut un prilej de joacă cu toaletele. Se ascundeau dintr-una în alta. Reacția sătenilor a fost «wow». Cineva din sat mi-a zis că ne admiră pentru că am adus Ficătarul pe hartă, strângând așa o grămadă de lume”, își amintește cultivatoarea de lavandă.

    Aceasta completează că oamenii din sat au fost bineveniți la festival și în mod special pentru copiii din sat pentru care a organizat ateliere artistice gratuite pe perioada Festivalului Lavandei, pentru că la sat nu există astfel de activități. ”Eu am terminat școala Waldorf în care mi s-au dezvoltat anumite abilități. Copiii din Ficătar au fost fascinați și deși am avut aceleași ateliere în toate zilele festivalului, au venit zilnic să facă același lucru, doar că le-au combinat diferit. Anul trecut, înainte să organizăm festivalul lavandei am cerut ajutorul primăriei să mă ajute să defrisez buruienile, fiindcă terenul pe care am înființat cultura de lavandă era înconjurat de tot felul de tufe. Anterior fusese o boschetarie acolo. Am primit susținere din partea lor. Au trimis oamenii de la ajutorul social să mă ajute să tăiem crengi, să le cărăm, să le încărcăm într-o remorcă. De asemenea, sunt câteva case nelocuite în apropiere, unde nu se ocupă nimeni să taie iarba și aceasta crește urat, însă am primit susținerea primăriei și pe partea de tuns iarba. Iar anul acesta fără să le cer ajutorul, cei de la primărie s-au autosesizat cumva și au făcut ei curățenie pe drum, știind că urmează să fie Festivalul Lavandei”.

    Festivalul Lavandei a fost prelungit până pe 28 iunie

    În 14 iunie a debutat ediția a doua a Festivalului Lavandei, care vine la pachet și cu ședințe gratuite de fotografie pentru doritori: ”Anul acesta, deși a fost o perioada ploioasă, a fost un flux continuu de vizitatori. La un moment dat erau mașini parcate pe iarbă, pe stradă, erau mașini peste tot și o grămadă de oameni în lavandă. Ne-am trezit că oamenii care au fost anul trecut, au venit și anul acesta, dar și o mare mulțime de vizitatori noi. La fel ca anul trecut, au venit și din alte județe. Mi-a scris inclusiv cineva de la Iași că ar dori să vină, numai că tocmai ce s-au întors din străînătate și sunt în carantină.”. Până la acest moment evenimentul s-a bucurat de un număr triplu de vizitatori față de 2019, așa că Oana a hotărât să prelungească Festivalul Lavandei 2020 până în 28 iunie.

    Magnet pentru fotografii profesioniști și amatori

    Decizia Oanei de a realiza decoruri în câmpul de lavandă, e probabil unul din secretele succesului la public a Festivalului Lavandei: ”Fiindcă noi am fost, cred, singurii care am avut decoruri în lavandă, au venit o grămadă de persoane pasionate de fotografie, care să fotografieze lavandă prin decorurile pe care le-am confecționat. Printre persoanele acestea au fost câțiva care au participat cu fotografiile făcute și la o serie de concursuri. Cineva a câștigat un concurs de fotografie și trebuia să plece la Bruxelles anul acesta, dar a venit coronavirusul și nu a mai putut pleca. Altcineva a făcut o poză de familie și a depus-o la o competiție în cadrul firmei în care lucrează. Compania premia cea mai faină fotografie cu o excursie la Disneyland și a câștigat excursia. A mai fost un fotograf care a încărcat o fotografie cu fereastra în lavandă pe o platforma de microstock din Suedia la un concurs cu tema “Shapes: Rectangles” și a fost selectată pe locul 2. O parte din fotografi revin și anul acesta să mai fotografieze, pentru că am făcut alte decoruri față de anul trecut”. Festivalul Lavandei a captat și atenția unor interpreți de muzică populară: ”Anul trecut a filmat videoclip la noi Daliana Georgiana Tătar. Anul acesta și-a făcut videoclip Ramona Iliesi Drăgan împreună cu Generalul și Lucian Drăgan. Miercuri a fost rezervată pentru Adriana Curtu Voaidoș, care își filmează un alt videoclip, iar Andreea Pascotă,  Ionela Iova, Daliana Georgiana Tătar și Cristina Elena Berinde, si-au facut sedințe foto în lavandă”.

    Succesul tinerei a făcut cu ochii și altui cultivator, din alt județ, care în acest an a început să își promoveze lavanda, folosindu-se de conceptul ei. Însă nimic nu reușește să-i știrbească Oanei atitudinea pozitivă față de ceilalți: ”Tot ceea ce știm legat de lavandă oferim ca și informație gratuită. Dacă cineva ne sună și ne întreabă îi spunem indiferent dacă cumpără sau nu de la noi. Am constatat că în România oamenii nu prea se ajută între ei. Noi am avut o foarte mare problemă legată de treaba aceasta, pentru că atunci când am cerut informații nu le-am primit. Toți țineau pentru ei, nu transmiteau mai departe”.

    În restul anului, când poarta plantației se închide pentru public, Oana rămâne singură cu lavanda ei. În acele clipe își reamintește că a meritat tot efortul: ”Eu nu sunt o persoană foarte matinală și aș minți să zic că îmi place să privesc răsăritul în lavandă, pentru că nu mă trezesc să văd răsăritul. Și nici apusul nu îl văd, fiindcă soarele apune cumva în lateral, după case, nu în spatele câmpului. Însă fiind la sat, este o zona liniștită și cum lavanda are rol calmant, este foarte fain să stai acolo pe băncuță să te uiți cum zumzăie albinele, să le vezi cum culeg hărnicuțe, să vezi fluturii și o grămadă de alte zburătoare. Pur și simplu este chestia de relax pe care ți-o dă”.

    Surse foto: Farka Oana Ștefana, Ilovemedia, Media Production


    Te-ar mai putea interesa

    S-a aprobat DUBLAREA subvențiilor pentru micii fermieri! Cum aflăm greutatea unui porc fără cântar. Formula de calcul numărul de kg în viu și carcasă Preț de vânzare la ovine. Cât costă o oaie la intrarea în iarnă

    Ultimele știri

    Subvenția de 1.500 euro/hectar intră la plată! Guvern: Noi terenuri care intră la subvenția APIA. Suprafețele – înscrise în Registrul Agricol! Guvernul a suplimentat banii pentru investițiile în irigații