Daniel Crăciunescu, tânărul care s-a întors în satul natal pentru a dezvolta ferma familiei!
Angelica Lefter -
Daniel Crăciunescu este un fermier tânăr, de 35 de ani, din comuna Romos, sat Romoșel, județul Hunedoara, care a reușit să facă față cu brio provocărilor noi apărute pe piața din România. Acesta spune că a moștenit meseria de crescător de animale, iar cu multă trudă din generație în generație a reușit să pună pe picioare și un atelier de procesare, unde iubitorii de lactate pot găsi cele mai apetisante produse: lapte covăsit, cașul copt sau smântână proaspătă.
Mai nou, fermierul hunedorean s-a arătat încântat de faptul că produsele sale vor putea fi menționate ca ”produse montane”.
”Cașul copt, laptele, smântâna și laptele covăsit au dreptul, de la începutul lunii iulie, să utilizeze mențiunea ”Produs montan”, acordată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Agenția Zonei Montane. Produsele montane respectă o schemă de calitate recunoscută la nivel european și sunt apreciate datorită faptului că zona montană este mult mai puțin poluată. Le mulțumim doamnelor care au făcut, prin strădania lor, ca acest lucru să se împlinească!”, a anunțat tânărul fermier pe pagina sa de Facebook.
Jurnaliștii Agrointeligența – AGROINTEL.RO l-au contactat pe tânărul fermier pentru a afla povestea ”Fermei Crăciunescu” și modalitatea prin care a reușit să ducă tradiția creșterii animalelor și procesării laptelui, chiar și în vremurile dificile pe care le trăim.
Crescătorul de animale spune că, deși a terminat o universitate tehnică și este inginer la bază, a revenit în satul natal pentru a dezvolta afacerea familiei, care, personal, se ridică la statutul de pasiune.
”Am moștenit ferma, suntem țărani din generație în generație, crescători de vaci. Întotdeauna în familia mea s-au crescut vaci într-un număr mai mare. Acum avem 60 de văcuțe din rase diverse, dar de aici, din localitate achiziționate, dintre care peste 30 sunt pe lactație. Lucrăm 110 hectare, 47 sunt pajiști concesionate de la primărie. Vacile le hrănim tradițional, cu nutreț cultivat de noi, tărâțe, și sunt libere pe pășune, la păscut. Cășăria este autorizată de 2 ani – și până acum am fost autorizați, dar de 2 ani suntem ca și centru independent de fermă, nu integrat. Acest lucru ne oferă posibilitatea să vindem cam oriunde în țară, nu ne limităm doar la piețe, putem intra și în magazine. În momentul de față hipermarketurile nu au deschidere către micul producător. De aceea nu colectăm lapte, nu vrem să facem stocuri mari. Avem suficient lapte produs în fermă încât să acoperim rețeaua noastră de clienți, peste 100, cu care ne vedem și la care livrăm de două ori pe săptămână. Mai avem spațiu închiriat într-o piață modernă din Orăștie, recent deschisă, de un an și jumătate”, spune Daniel Crăciunescu.
Crescătorul de animale spune că i-a fost destul de greu în perioada cât a fost decretată stare de urgență, pentru că piața nu a mai funcționat așa cum ar fi trebuit și s-a ocupat personal de vânzare, deși până atunci avusese o persoană care făcea acest lucru.
”Când a apărut coronavirusul, în martie, vânzătoarea ne-a părăsit, nu a mai lucrat. M-am ocupat personal, pentru că un client îl câștigi foarte greu și îl pierzi dacă lipsești de la piață de două ori. Noi colaborăm și cu magazinul Asociației de produse tradiționale și ecologice din județul Hunedoara, e un magazin înființat din fonduri europene acum 3-4 ani, este situat în piața centrală din Deva, un avantaj foarte mare”, ne-a povestit tânărul fermier.
Daniel Crăciunescu ne-a explicat că apartenența la Asociația de produse Tradiționale și Ecologice i-a conferit o oarecare siguranță pe piață datorită clienților care-i cunosc de multă vreme. Și prezența în online i-a fost benefică. ”Oamenii fac comenzi. Nu am avut o sumă minimă pentru comenzi deoarece oamenii au fost în majoritate în șomaj tehnic și e greu să ceri așa ceva. Pagina de Facebook ne-a ajutat să ne facem cunoscute produsele de calitate”, mărturisește fermierul hunedorean.
Pentru a-și face și mai vizibilă afacerea, Daniel Crăciunescu spune că a depus la începutul lunii iulie, la Agenția Zonei Montane a reușit să obțină atestarea de produs montan pentru 4 dintre cele 17 produse ale cășăriei de familie.
Producție de 60-70 kg de brânză pe zi, producție de lapte de până la 600 de litri
”Este o chestiune facultativă, dar eu i-aș îndemna pe toți cei care trăiesc în zona montană și se încadrează în aceste standarde, să o obțină, pentru că este o certificare, recunoscută la nivel european. Este un lucru bun. Vedem că micului producător i se cere aproape imposibilul când e vorba de ambalare etichetare și toate aceste lucruri, dar marilor producători știm toți că fac artificii și merge și fără aceste lucruri. Denumire de ”produs montan” ne ajută să ne delimităm de ceilalți. Suntem mai greu de a fi confundați. Noi avem pe stoc mereu 2.000-3.000 de kilograme de produse maturate. Zilnic producem 60-70 de kilograme de brânză. Văcuțele dau în jur de 400 și 600 de litri pe zi”, spune fermierul.
Pasul următor ar putea fi certificarea ecologică
Fermierul hunedorean a mai declarat că nu ferma nu este certificată ecologic, dar nu exclude în viitor un demers în acest sens.
”În urmă cu 4-5 ani, când era în trend certificarea ecologică, subvenția nu prea acoperea costurile cu firmele care făceau analizele de produs. Noi am investit foarte mult în linia de procesare. Nu poți să investești și în marketing și în furajare corectă și în desfacere! Oricum, noi avem tendința de a crește vacile în mod tradițional, cu riscul de a avea o producție mai mică. În viitor, poate vom face demersurile și pentru certificarea ecologică”, a explicat Crăciunescu.
În 2011, fermierul hunedorean a accesat bani europeni prin programul ”Tânărul fermier” și spune că i-au venit în sprijin acești bani, dar costurile sunt mult mai mari. Are și un mesaj ferm pentru autorități: susținerea producătorilor autohtoni!
”O instalare a tânărului fermier cu 25.000 de euro înseamnă puțini bani în comparație cu sumele care revin tinerilor fermieri din alte țări europene. Poate pe ultimii metri realizează și conducerea țării, ar trebui să se deștepte și să vadă că într-o situație ca aceasta, de pandemie, toate țările și-au păstrat alimentele pentru ele. Noi ce vom face în crize mai serioase? Nu înțeleg de ce nu acordă cineva din minister (MADR) girul tinerilor de la țară? Trebuie văzut cine mișcă și cine vrea să facă bani cu reguli stricte și plan de afaceri, cine merită să primească bani, cine nu, să li se ia înapoi!”, a conchis Daniel Crăciunescu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
