• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • OFILIEREA VĂDITĂ, fenomenul care îi lasă pe fermieri fără producție la cultura de porumb!

    Ramona Dascălu -

    Ofilierea vădită a plantelor din multe câmpuri din sudul țării. În timp ce ultimele zile au adus ploi însemnate în mai multe exploatații, în localitatea constănțeană Săcele, tânărul fermier Raul Marian Mărunțoiu își prezintă porumbul afectat de secetă și fără speranță de producție.

    Prezent într-unul dintre lanurile sale de porumb din Dobrogea, tânărul fermier spune că nici cultura de porumb nu va supraviețui secetei cumplite din acest an și asta pentru că semnele stării critice în care se află cultură sunt vizibile cu ochiul liber.

    ”În anul doi de studii la Facultatea de Agricultură din cadrul USAMV București, la disciplina Agrotehnică, domnul profesor Costică Ciontu ne explica graficul stadiilor de aprovizionare cu apă! În coada graficului se situa OFILIREA VĂDITĂ a plantelor, fiind acel prag de lipsă de apă dincolo de care plantele de cultură nu își mai pot reveni, indiferent de precipitațiile care ar mai veni! La vremea aceea, am văzut fotografii cu plante într-o stare jalnică, stare pe care atunci am crezut-o greu de întâlnit! Din păcate, anul 2020 aduce pe viu această stare critică de ofilire a tuturor culturilor, nefiind „iertate” nici măcar culturile de porumb! 2020 – un an complet ratat…”, a scris pe pagina sa de Facebook, Raul Marian Mărunțoiu, fermier din Săcele, județul Constanța.

    Fermierul constănțean a realizat chiar și un video direct din lanul de porumb pentru a arăta tuturor starea în care prezintă cultura de porumb la acest moment. Acesta a prezentat și câteva dintre caracteristicile care prevestesc sfârșitul culturii de porumb, caracteristici printre care se numără talia mică, răsucirea frunzelor, îngălbenirea frunzelor și nu în ultimul rând lipsa știuleților.

    ”Anul 2020 este clar în momentul de față că este un an agricol ratat din absolut toate punctele de vedere. Seceta din acest an a fost și este atât de cumplită încât nicio cultură nu va supraviețui acestui an. Suntem într-un lan de porumb, care deși, în momentul de față, în a doua jumătate a lunii iulie, nu îmi ajunge nici măcar până la piept, eu nefiind cel mai înalt om. Este un porumb înființat în epocă optimă, la sfârșit de martie, început de aprilie, nu este un porumb înființat după întoarcerea culturii calamitate de grâu, orzoaică sau rapiță, nu. Doar că din cauza secetei cumplite, acesta nu s-a dezvoltat și iată că la jumătatea lunii iulie avem culturi de porumb a căror talie abia dacă atinge 80 de centimetri. După ce am pierdut în totalitate, culturile de grâu și de orzoaică, producțiile medii situându-se undeva la 400 de kilograme le hectar, vorbim atât de grâu, cât și de orzoaică, la un loc, iată că vine și rândul reprezentantului de primăvară al categoriei de cereale să moară în câmp din cauza deficitului hidric colosal. Vedem că acest lan de porumb este puternic afectat de secetă și de ce spun asta. În primul rând, cu ochiul liber putem să observăm că este o situație anormală deoarece în jumătatea lunii iulie nu te poți ascunde în acest lan, este undeva până la brâu, extrem de mic, piticit și îmbătrânit prematur deoarece la această talie extraordinar de mică, el și-a format deja paniculul ori în cazul de față, producția pe care o va putea da o astfel de plantă este infimă. Chiar dacă ar veni ploi consistente în momentul de față, mare ajutor nu va mai fi pentru că deja suntem trecuți de un stadiu mult prea avansat al ofilirii, vedem cum plantele se veștejesc efectiv în câmp și este foarte probabil ca în cazul acestei parcele să nu ajungem la recoltare deoarece dacă nu primim ploi în 10-14 zile, acest lan de porumb se va usca, se va ofili cu totul și va pieri. Stresul hidric este foarte mare și asta se vede din cât de răsucite sunt frunzele în încercarea sa disperată de a-și conserva apa în organism. Pe lângă asta, vedem că deja frunzele sunt arse, ofilite, pălite, moarte, nu mai au culoarea verde, e deja un verde spre galben, se vede că suprafețe din ce în ce mai mari din frunze sunt afectate și încep să moară treptat. Vedem, de asemenea, că porumbul este și moale, pălit, nu mai are viață în el. Lucrul cel mai dramatic este că nu găsim niciun știulete pe el. Și este cazul multor plante din cultura de porumb din Dobrogea, de anul acesta, ele nu au legat, din cauza arșiței pronunțate s-a produs și fenomenul de sterilizare al plantelor, polenizarea nu s-a făcut cu trebuie și astfe avem plante care nu au produs nici măcar un știulete. La puținele plante care au produs ceva, vedem că este vorba de un știulete mic, subdezvoltat și care dacă nu va primi în curând apă se va opri din dezvoltare, planta neavând cu ce să-l susțină, iar popular se spune că frunza este bucătăria plantei. Ce producție să mai poată asigura frunzele, aparatul foliar, în momentul când sunt aproape galbene?”, se întreabă fermierul Raul Marian Mărunțoiu.

    Pentru a face o comparație, dar și pentru a evidenția importanța apei în agricultură, fermierul din Constanța a mers și într-un alt lan de porumb care îi aparține, situat numai la 500 de metri de parcela precedentă, lan care a beneficiat de două udări. Așa se face că în sola care a fost udată, o dată în luna mai și o dată în a doua jumătate a lunii iunie, situația este cu totul alta întrucât plantele de porumb au doi metri înălțime, frunze verzi și sănătoase, iar știuleții sunt și ei prezenți.

    ”Într-o altă parcelă de porumb, situată la numai 500 de metri de parcela anterioară, iar peisajul este cu totul altul. Ce s-a întâmplat? Am avut norocul ca această solă de 4,5 hectare să fie plasată lângă un curs natural de apă, pârâul local trecând fix prin capătul de est al solei. Profitând de aceast aspect, am aplicat acestei sole de 4,5 hectare două udări, udarea s-a făcut deci din pârâul local, sisteme de irigații nu mai există aici, pe zonă, dar din pârâu, folosind două motopompe pe benzină am aplicat două udări acestei culturi. Prima udare am făcut-o la începutul lunii mai, chiar în prima săptămână, prin aspersie, când porumbul avea cam patru frunze și a doua udarea a fost aplicată în a doua decadă a lunii iunie, pe rigole. Efectul se vede, diferența este de la cer la pământ. Vedem că talia acestor plante depășește chiar și doi metri, vedem că frunzele nu au un grad mare de răsucire, culoarea pe care o au este un verde intens, verde sănătos și ce este cel mai important este că observăm o legătură consistentă a acestor plante. Față de ce am văzut anterior, aici vedem un știulete cu adevărat dezvoltat, de dimensiuni mult mai mari. Mai mult decât atât, avem chiar plante care au câte doi știuleți pe plantă și știuleți bine dezvoltați. Iată importanța colosală a apei în agricultură”, a declarat Raul Marian Mărunțoiu.

    Vă reamintim că tânărul fermier a realizat la finele lunii aprilie și un video în care prezenta gradul de calamitare la culturile de primăvară.

    CITIȚI ȘI: Raul Mărunțoiu: Totul e pârjolit, nu a mai plouat din decembrie! Fără apă, investițiile în utilaje sunt degeaba!

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    S-a votat! Fermierii de peste 40 de ani – acces mai ușor subvenții și fonduri europene! POVEȘTI CU VINURI ROMÂNEȘTI – MAREA FINALĂ NAȚIONALĂ ȘI CONCURSUL DE ETICHETE! Tratamentele aviochimice. Cât costă și ce avantaje au stropirile făcute cu avionul sau elicopterul

    Ultimele știri

    Plafonarea subvențiilor, adoptată cu excepții de Parlamentul European. Ce opțiuni are România! S-a votat la Bruxelles! Cum se distribuie subvențiile APIA către fermieri în noua PAC Noi reguli pentru subvențiile APIA. Fermierii care pot încasa plățile pe hectar și animale!

    Căutare în articole