• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Agricultura, lovită de efectele încălzirii globale! Fermier român: ”Pălăria de floarea-soarelui este cât un ceas de mână!”

    Roxana Dobre -

    Schimbările climatice afectează agricultura din România iar prognoza meteo pe termen lung arată că temperaturile din timpul verii cresc în fiecare an iar lipsa precipitațiilor se face din ce în ce mai simțită iar seceta afectează culturi întregi și îi face pe agricultori să aibă pierderi majore. Situația nu are cum să se îmbunătățească, spun experții, atât timp cât prin toate activitățile noastre se produce dioxid de carbon în exces.

    „Această încălzire medie globală care e acum de 1 – 1,5 grade Celsius, uneori e benefică, pentru că dioxidul de carbon există natural în atmosferă și menține o temperatură medie globală propice pentru viață. Dar dacă emitem mult mai mult decât e scos din atmosferă, atunci avem un excedent, mai mult CO2, deci crește temperatura medie globală, care atrage după sine modificări la nivel planetar. E ceea ce numim schimbări climatice”, explică Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo severe.

    72 % dintre emisiile de CO2 din Uniunea Europeană provin din transportul rutier. Pe primul loc sunt mașinile particulare, urmează camioanele și motocicletele. De ce spunem că aceste emisii ne fac rău? Arderea combustibililor fosili care provin din transporturi, agricultură, industrii degajă în atmosferă dioxid de carbon și alți compuși. Aceștia acționează ca o pătură în atmosfera joasă și rămân blocați deasupra Pământului, încălzind în exces planeta. Așa se produce efectul de seră.

    Schimbările climatice duc la intensificarea fenomenelor severe extreme, cum este seceta, de exemplu, care a afectat sud-estul României.

    Floarea-soarelui cât un ceas de mână
    Un agricultor din Galați demonstrează cum arată anul acesta o plantă de floarea-soarelui: „Pălăria – cât ceasul de mână, era o zicală pe vremuri, iată, anul ăsta am trăit s-o vedem. Undeva la un 20-30 de cm diametrul (este dimensiunea normală n.r), nicidecum 3 cm sau 4cm!”, spune fermierul.

    Agricultorii care au mizat pe cultura de floarea-soarelui au pierdut.

    „La floarea-soarelui am vreo 20 de hectare, care sunt, după cum se vede, compromise. Anul trecut am făcut aproape 3 tone jumate, anul acesta nu știu dacă recoltez 300 de kg la hectar, la porumb de la 7, 8 tone, producţiile sunt sub o tonă”, explică la rândul său Daniel Ciuhureanu, agricultor, pentru www.digi24.ro.

    Seceta din România, dată ca exemplu de catastrofă climatică la Bruxelles

    „Ceea ce e clar e că valurile de căldură ne vor afecta în perioada următoare. Există scenarii climatice, în care în funcție de cantitatea de concentrație a gazelor cu efect de seră, avem anumite efecte. Dacă vom emite gaze cu efect de seră și vom ajunge la un maxim în 2040 și apoi vom avea o scădere, în 2085 vom înregistra 20 de zile cu valuri de căldură față de 7 zile cât avem în prezent”, arată Bogdan Antonescu, expert pentru fenomene severe.

    Situația din România a fost adusă în atenție și de Ursula von der Leyen. Șefa executivului de la Bruxelles vrea ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Ea a dat exemplu chiar România pentru a sublinia efectele pe care le suportăm din cauza încălzirii climatice:

    „Planeta a continuat să devină periculos de fierbinte. Vedem asta peste tot în jurul nostru: de la case evacuate din cauza prăbușirii ghețarului pe Mont Blanc, la incendiile care fac ravagii în Oregon și la recoltele distruse în România de cea mai severă secetă din ultimele decenii”, a spus Ursul von der Leyen.

    ”În timpul verii, în regiuni din sudul țării mediile temperaturii aerului au crescut cu 2- 3 grade Celsius, începând din 1961 și până în prezent. Analiza efectuată utilizând datele colectate la stațiile meteorologice cu șir lung (1961-2019) din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, evidențiază tendințe crescătoare semnificative statistic (la un nivel de încredere de cel puțin 90%) ale temperaturii aerului pentru vară, primăvară și iarnă”, se arată în analiza SWOT, document ce va sta la baza realizării Planului Național Strategic (PNS).

    Anul 2019 – cel mai călduros

    Observațiile din România, subliniate într-o analiză MADR, arată că deja înregistrăm o tendință de creștere a numărului de zile cu valuri de căldură, în special în zonele de câmpie din sudul și vestul țării. ”Intensitatea precipitațiilor tinde și ea să crească, mai ales pe intervale de timp scurte. Experimentele numerice cu modele climatice globale și regionale arată că aceste tendințe vor continua și se vor amplifica și în viitor, odată cu intensificarea încălzirii globale. În perioada 1900 – 2019, anul 2019 a fost cel mai călduros an cu 1,9201 C mai mult față de intervalul 1900 – 2019, iar 19 cei mai călduroși ani s-au înregistrat în intervalul 2000 – 2019, exceptând anul 1994”, se mai precizează în textul citat.

    Cele mai mari valori ale temperaturii maxime și medii ale aerului s-au înregistrat în zonele de câmpie

    Sursa citată mai arată că pentru viitorul apropiat (2021-2050), la nivelul României, rezultatele experimentelor numerice cu modele climatice indică, față de intervalul de referință (1961-1990), o creștere medie a temperaturii lunare în cea mai caldă lună a anului cu peste 4°C și o reducere medie a cantității lunare de precipitații de până la 15 %, în timpul verii, în cel mai pesimist scenariu. De asemenea, se așteaptă schimbări în statisticile fenomenelor extreme, respectiv creșterea frecvenței și intensității valurilor de căldură și creșterea ratei intensității precipitațiilor. Proiecțiile viitoare sugerează că cele mai mari creșteri ale intensității precipitațiilor vor fi în zone muntoase din Apuseni, Carpații Meridionali și Nordul Carpaților Orientali și în regiuni din Oltenia și Moldova.

    ”Proiecțiile viitoare ale indicelui Palmer de severitate a secetei, calculat pentru teritoriul României, sugerează că secetele vor fi din ce în ce mai intense, în condițiile semnalului încălzirii globale, mai ales pentru bazine hidrologice din sudul și estul României”, se mai arată în textul făcut public de MADR.

    Risc climatic ridicat în comparație cu media la nivelul UE 

    Ministerul Agriculturii subliniază că în România, riscul climatic este ridicat în comparație cu media la nivelul UE , expunând culturile agricole la un număr ridicat de fenomene climatice extreme, cu pierderi importante de producție care afectează aproape toate regiunile țării.  Cele mai afectate regiuni sunt: Sud-Est, SudMuntenia, București-Ilfov și Sud-Vest Oltenia. Principalul fenomen climatic extrem la care sunt supuse culturile agricole din aceste regiuni este seceta.

    ”În Regiunea de Sud-Est, Delta Dunării va fi sever afectată de creșterea mediei temperaturii anuale și de creșterea frecvenței fenomenelor meteorologice extreme. Temperatura aerului va crește cu o medie de 1,5º C până în 2050, ceea ce va conduce la un nivel mai ridicat de evaporare, mai multe zile extrem de calde și o scădere semnificativă a perioadei de acoperire cu zăpadă. Parte a Teritoriului ITI DD, ca parte din regiunea istorică Dobrogea, este considerată a fi supusă amenințării de deșertificare. Proiecțiile pentru teritoriul ITI DD au arătat, de asemenea, că schimbările mediilor de temperatură și precipitații apar împreună cu modificări ale statisticilor de fenomene extreme, inclusiv creșterea prevalenței de secete, viituri, furtuni, grindină etc. Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin structurile de specialitate, monitorizează suprafețele cultivate si afectate de diferite fenomene meteorologice la nivel național”, se mai precizează în analiza citată.

    Din datele existente, se observă că fenomenele meteorologice extreme se manifestă neregulat, înregistrându-se ani în care sunt afectate suprafețele foarte importante. Mai mult decât atât, în viitor se preconizează o intensificare a acestor fenomene.

    Analizate la nivel de județ, în anii cu manifestări intense, cum au fost 2015 și 2016, primele 10 județe incluse în graficele de mai jos dețin peste 60% din totalul suprafețelor afectate.

    Ministerul Agriculturii mai subliniază că pierderile economice înregistrate la nivelul suprafețelor afectate de fenomene climatice extreme în perioada 2015 – 2019 au fost estimate la peste 3 miliarde lei. Conform estimărilor Băncii Mondiale, în prezent, în România aproximativ o suprafață 2,2 milioane hectare din terenul agricol este acoperită de polițe de asigurare, reprezentând aproximativ 11.000 de fermieri cu o fermă medie de 200 ha.

    ”Tipurile de riscuri acoperite de către societățile de asigurare în sectorul agricol sunt: ploaia torențială, furtuna/vijelia, grindina, alunecarea/prăbușirea/surparea de teren, înghețul timpuriu de toamnă, înghețul târziu de primăvară, boli chirurgicale, obstetricale, infecțioase și interne. Din datele raportate de societățile de asigurări către Autoritatea de Supraveghere Financiară, valoarea primelor brute subscrise în sectorul agricol a fost de 103.926.105 lei în anul 2017 și de 92.063.182 în anul 2018 . Din valoarea acestor prime, aproximativ 12% a reprezentat asigurări pentru animale, diferența reprezentând asigurări pentru culturile agricole”, se mai arată în analiza MADR.

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    ALERTĂ METEO. ANM anunță ploi, ninsori și vânt puternic până sâmbătă! Prognoza meteo până pe 7 septembrie! Cum va fi vremea în următoarele patru săptămâni! Prognoza meteo pentru luna septembrie: Graficul ploilor pentru următoarele săptămâni!

    Ultimele știri

    Pregătirea porcului de anul viitor. Sfaturi pentru îngrijirea purceilor Schema de semănat cu care Stațiunea Lovrin își asigură la grâu minim 5 tone/ha chiar și în anii grei! Subvenția de maxim 7.000 euro/fermă – la plată până la 31 DECEMBRIE, anunță directorul APIA!

    Căutare în articole