Analiză MADR: Satul românesc, sub-dezvoltat și îngropat în sărăcie!
Roxana Dobre -
Calitatea vieții în zonele rurale atinge încă o rată destul de mare a sărăciei, se arată într-un document al Ministerului Agriculturii. Sursa citată mai precizează că nivelul de sărăcie din spaţiul rural românesc este un factor esenţial în determinarea unui tânăr în a lua decizia de a investi într-o afacere nouă în mediul respectiv.
Această problemă se reflectă în special în calitatea vieţii familiei tânărului fermier lipsită atât de un minimum de servicii care să asigure viaţa socială atractivă – cum ar fi oportunităţile de educaţie, control al sănătăţii, aceesul la cultură, modalități de agrement, dar și de o infrastructură TIC, un sistem de alimentare cu apă și canalizare și o rețea de drumuri locale de transport pentru a-i asigura accesul facil către zonele urbane pentru o viaţă echilibrată în mediul rural.
Aceeași sursă mai precizează că, rata sărăciei, deşi în trend usor descendent (de la 41,50% din totalul populaţiei în 2010, la 35,70% în anul 2017), rămâne în continuare o rată foarte ridicată cu implicaţii majore în limitarea dezvoltării satelor din perspectiva infrastructurii şi serviciilor de bază, precum şi a atractivităţii pentru ocuparea forţei de muncă. Așa cum s-a subliniat și în Raportul de țară pentru România – 2020, nivelurile de ocupare și de productivitate din sectoarele economice importante (agricultura fiind unul dintre cele mai importante), sunt în strânsă legătură cu competitivitatea regională.
Întrucât ponderea populației cu risc de sărăcie și excludere socială în zonele rurale este în continuare semnificativă, decalajul urban-rural se adâncește în consecință iar productivitatea agricolă în aceste zone este și ea scăzută Diferențele urban-rural creează venituri foarte mari și inegalități de oportunități în rândul populației. Se remarcă faptul că riscul sărăciei are un trend descrescător la nivelul orașelor dar a rămas relativ constant în zonele rurale, de aproape cinci ori mai mare în comparație cu orașele.
Diversificarea activităţilor agricole către activităti neagricole în mediul rural
Ministerul Agriculturii mai precizează că, diversificarea activităților economice locale, care în rural sunt preponderent agricole de subzistență, este un factor esențial în valorificarea resurselor naturale, creării de locuri de muncă orientate spre absorbiția potențialului existent dar și atragerii unui nou segment de populație. Prin PNDR 2014-2020 sub-măsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” în sesiunile derulate între 2015 şi 2018 au fost finanțate 1.917 start-up-uri (microîntreprinderi și întreprinderi mici nou înființate), care derulează activități de producție și servicii neagricole, cu mai ales în domeniul agroturismului. Având în vedere numărul mare al proiectelor depuse în cadrul acestei sub-măsuri (6.331 cereri de finanțare) se poate identifica nevoia crescută pentru înființarea de noi afaceri cu caracter neagricol în mediul rural. Acest trend contribuie la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din zonele rurale, prin facilitarea accesului acestora la servicii de calitate și deschidere pentru piața muncii.
Cu toate acestea, decalajul dintre mediul rural şi cel urban persistă ceea ce susține nevoia continuării susținerii activităților neagricole, dar trebuie luat în considerare și faptul că diferențele sunt cu atât mai evidente cu cât dinamica dezvoltării economice în rural întră în competiție și dinamica urbanizării. Aici calitatea vieții este superioară celei din rural, oferta serviciilor de bază, accesul la informații și existența tuturor tipurilor de infrastructură generează migrarea populației către aceste zone dezvoltate.
Locuitorii de la oraș, venituri mult mai mari decât cei de la sate
Venitul mediu disponibil pentru un membru al gospodăriei în zonele urbane este de 1,9 ori mai mare decât în cele rurale și acest lucru fiind în principal rezultatul productivității scăzute a agriculturii, în special pentru exploatațiile agricole mici de subzistență care sunt majoritare în zonele rurale
În anul 2018, ponderea populației neangajate sau fără educație și formare profesională (NEET) în rândul populației tinere rezidente din mediul rural (15-24 ani) este de aproape trei ori mai mare decât a celor care locuiesc în orașe (18,1% față de 7%), a lipsei de locuri de muncă, a productivității și a perspectivelor din mediul rural. Astfel, participarea redusă, accesul limitat la piaţa muncii cât și gradul scăzut de informare a populației din mediul rural, conduc la venituri mici ceea ce sporește riscul de sărăcie şi excluziune socială, generând pe de-o parte, migrația populației spre regiuni facile traiului, iar pe de altă parte atractivitatea scăzută pentru antreprenoriat.
Dar pentru a crea contextul inițierii/dezvoltării unei afaceri competitive, e nevoie în continuare de acces la un minimum de tehnologie, informaţii, transport şi conexiuni sociale, întrucât există o relaţie de cauzalitate între condiţiile de viaţă din mediul rural şi dezvoltarea afacerilor în aceste zone ale României.
Zonele rurale sunt afectate de lipsa sau deficienţa infrastructurii
Documentul MADR mai arată că deși în ultimii ani au fost alocate fonduri europene pentru modernizarea rețelei de drumuri de interes local, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 fiind finanțate 507 proiecte, prin intermediul cărora un total de aproximativ 3.454 km de drumuri sunt în curs de modernizare/construcție (105,67 km de drum nou și 3.348,55 km de drum modernizați), aceasta rămâne slab dezvoltată și de o calitate necorespunzătoare.
Astfel, în perioada 2010-2018 a fost înregistrată tendința de creștere a procentului de drumuri comunale modernizate, de la 5,54% în 2010 la 17,01% în 2018. Cu toate acestea, la nivelul anului 2018, un total de 20.433 km (61,16%) drumuri comunale încă sunt pietruite sau de pământ, fiind necesară continuarea investițiilor în acest sector, astfel încât să se asigure condiții mai bune privind accesul locuitorilor din spațiul rural, precum și crearea premiselor creșterii atractivității zonelor rurale, implicit atragerea de investiţii în diverse sectoare economice în aceste zone.
Cifrele privind mediul rural apar în analiza SWOT (supusă consultării), analiza nevoilor şi strategia intervenţiei conform draftului de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului pentru elaborarea Planurilor Strategice (PS).
