Cum vor actualii lideri ai fermierilor să fugă de răspundere pe tema despăgubirilor: Trimit scrisori deschise către Orban și Cîțu. Am uitat, și către Oros, ce glumă bună!
Vlad Macovei -Informație: Cele patru organizații membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare (APPR, UNCSV, LAPAR și PROAGRO) au trimis astăzi o scrisoare deschisă către premierul Ludovic Orban, ministrul de Finanțe Florin Cîțu și către ministrul Agriculturii Adrian Oros. Cei patru președinți – Nicolae Sitaru, Mircea Băluță, Nicolae Vasile și Ionel Arion, solicită ca plata despăgubirilor pentru producătorii agricoli afectați de seceta pedologică să se facă până pe 20 august 2020. Scrisoarea este mai lungă dar aceasta este ideea principală.
Ei, și acum începe show-ul. Exact ceea ce actualii lideri ai fermierilor nu doresc să vă spună. Adică adevărul. Este aproape imposibil ca fermierii să aibă sumele pentru despăgubiri în cont la 20 august. Cică acest termen ar fi fost agreat în discuțiile avute în cadrul întâlnirii de la Guvern, din 2 iulie. Numai că la acel moment nimeni nu a comunicat acest lucru către fermieri, am văzut numai niște poze pe Facebook de la întâlnire. Și cam atât.
Prin urmare, părerea mea este că asistăm la ceea ce în fotbal se numește acoperire de regulament. Adică știind foarte bine că termenul de 20 de august nu poate fi respectat, atunci domnii Sitaru, Băluță, Vasile și Arion au trimis această scrisoare pentru a nu li se putea reproșa că nu au făcut nimic. Deși ei știau că este o misiune imposibilă. Dacă iese scandal cu fermierii, conducerile asociațiilor să zică, păi noi am trimis o scrisoare deschisă, iată am bătut cu pumnul în masa lui Orban să vă dea banii. Dacă nu vi i-a dat, nu mai e vina noastră. Ba da, este și vina dumneavoastră, iar pumnul nu a fost decât un pumnișor jenant.
Cum este posibil ca niște oameni știu cum merge treaba în România să aibă impresia că în șapte zile lucrătoare (!!!!) ordonanța va putea fi adoptată, acordul final de la Bruxelles luat, rectificarea bugetară facută și Trezoreria pusă în mișcare? Nu mai vorbim că nici cererile de despăgubire la APIA nu sunt depuse. Nu aveți nicio îndoială, liderii dumneavoastră, dragi fermieri, știu foarte bine aceste realități. Corect, dacă pe 2 iulie, actualii lideri ai fermierilor veneau și spuneau că au dat acest termen-limită Guvernului, atunci aveau toate motivele să facă scandal. Dar ce să vezi, nici măcar acum, în al doisprezecelea ceas nu fac scandal de fapt. E așa, o miorlăială politicoasă către guvernanți, că poate faceți, că situația e nasoală, că vă rugăm respectuos.
Așa cum ziceam, e doar o jenantă acoperire de regulament, ca să nu zică lumea că nu au făcut și ei ceva, în fața a ceea ce se anunță un eșec de proporții în a plăti despăgubirile atunci când fermierii aveau mai mare nevoie.
Unde au greșit actualii lideri ai fermieri în fața agricultorilor?
1. Au acceptat actuala formulă de calcul și acordare a despăgubirilor când un sistem forfetar, global, ar fi fost mult mai eficient, rapid și simplu. Eventualele reglaje se puteau face de către ANAF, la momentul raportării veniturilor din recoltă.
2. Chiar și în actuala formulă, nu au comunicat oficial, clar și de la bun început care este termenul-limită până la care ar trebui acordate despăgubirile. Și dacă acest termen nu ar fi fost respectat, să ceară demisia ministrului Agriculturii.
3. Nu au reușit să facă o campanie publică de promovare a unei soluții de ajutor de stat către fermieri prin intermediul prevederilor europene de sprijin în lupta împotriva pandemiei. Am fi scăpat de toată bălmăjeala asta. Și banii putea fi folosiți pentru acoperirea pierderilor de venit în cazul fermierilor afectați de secetă sau pentru investiții, în cazul celorlalți. Cred în continuare că aceasta ar fi fost cea mai bună formulă. Am pierdut o oportunitate uriașă, păcat!
4. O parte din cei aflați în diverse posturi de conducere în organizațiile cu pricina au acceptat să ciugulească din palma unora care conduc vremelnic unele chestii prin Ministerul Agriculturii pentru avantaje iluzorii, fără nicio legătură cu interesul general al fermierilor din România, mari sau mici.
5. Comunicare dezastruoasă. Reacții lente, întârziate. Uneori, unii lideri și certau pe alții că au dat declarații împotriva ministerului. Ce mai, reprezentare la maxim a intereselor fermierilor!
6. Acceptarea constituirii Alianței pentru Agricultură și Cooperare fără un protocol clar de colaborare și fără o împărțire clară a responsabilităților. Unii se ocupă doar de meschinării de doi bani și ce să vezi, se râsfrânge asupra celorlalți. Iar cei care acceptă asta nu au nicio scuză, sunt la fel de vinovați.
7. Lipsa de vigoare în a critica greșelile și derapajele conducerii Ministerului Agriculturii. Mă refer în primul rând la ministru și la secretarii de stat. Senzația de blat pe care au mulți fermieri va atârna ca o piatră de moară, nu uitați asta!
8. Lipsa de consultare reală cu fermierii mici și mijlocii, de la “talpa țării”, dar și cu mulți fermieri mari, excluși din actuala structură.
9. Să spui că nu susții înființarea camerelor agricole pentru că asta va dezbina fermierii.
10. Că unii oameni de acolo, pe care îi respect și îi apreciez, continuă să tacă vinovat, în defavoarea intereselor reale ale fermierilor din România. Un pic de curaj nu strică, chiar și acum în doisprezecelea ceas!
PS1: Am văzut că scrisoarea deschisă îi este adresată și ministrului Adrian Oros. Ce glumă bună! Păi nu vă luați azimutul de la minister, dragi lideri actuali ai fermierilor? Nu aveți numărul de telefon al ministrului? Că vi-l dau eu dacă e așa. De ce nu spuneți ce v-a promis ministrul? Și eventual cu ce nu s-a ținut de cuvânt. Pentru cei încă naivi, câtă bază poți să pui într-un ministru care a garantat că se va adopta deschiderii vânătorii la mistreț și acest lucru nu s-a întâmplat. Și nici măcar nu a prezentat scuze fermierilor pentru ineficiența sa la nivelul Guvernului. Sau care nu recunoaște, în prima fază, că a semnat odinul antiincediu ca mai apoi să zică că nu a știut tot ce conține, că era prea lung. De parcă nu l-ar fi semnat chiar el, ci șefa sa de cabinet, poate.
PS2: Iar celor care se întreabă ce mă mână în luptă le transmit, din nou: Singura mea răspundere este față de publicul Agrointeligența, față de cititorii mei. Adică față de majoritatea fermierilor din România. Dacă cineva greșeste față de ei, voi reacționa de fiecare dată, indiferent de câți dușmani îmi voi face sau de cât de nepopular voi fi în fața liderilor organizațiilor sau în fața conducerii ministerului. Ca lider de opinie și ca manager de presă, aceasta este singura soluție (și cea corectă) de a avea succes pe termen lung. Să fii, cu curaj, alături de publicul tău, fermieriii României și față de interesele legitime ale acestora!