”Brașoveanca” lui Cleonic Sucaciu primește cartofi și a atins o producție de 49,24 de litri de lapte pe zi!
Daniel Befu -
Una dintre vacile Bălțată Românească cu cele mai mari producții de lapte se află la acest moment în județul Brașov, la ferma lui Cleonic Sucaciu. Robustă și mai mică de statură decât alte exemplare ale rasei, ”Brașoveasca” – așa cum i-am spus noi, a reușit să atingă anul acesta un vârf de 49,24 de litri pe zi, fiind una dintre campioanele controalelor de performanță efectuate de către specialișii Asociației Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească tip Simmental.
La aproximativ 10 kilometri de locul în care Transfăgărășanul se revarsă în DN1, în comuna Drăguș de la poalele masivului Făgăraș, într-un cadru de vis, din care se vede vârful Viștea Mare, se află ferma de vaci de lapte Gusutri Com SRL administrată de brașoveanul Cleonic Sucaciu. Unitatea e în prezent populată cu 430 de capete de Bălțată Românească, dintre care 250 sunt efectiv matcă și restul sunt tineret.
Cea mai performantă vacă din ferma lui Cleonic Sucaciu e cea cu numărul matricol RO502003620963. Aceasta a avut vârful de producție în luna a 7-a, când a dat cantitatea de 49,24 l de lapte într-o singură zi. ”La începutul lactației, vaca RO502003620963 a pornit de la 23 l în prima lună, a urcat în luna a 2-a la 48 l/zi, coborând apoi la 40 l/zi, 39 l/zi, ca să urce la 49 l/zi în luna a 7-a, ca apoi să scadă încet spre 42 l/zi, 35 l/zi. În luna a zecea a coborât la 26 l/zi și apoi a plecat spre înțărcare”, explică fermierul.
Caracteristicile vacii recordmene au fost observate cu atenție. ”Este o vacă robustă, mai scundă, cu picioarele scurte, dar poziționate foarte bine. Nu are sensibilități. E o vacă care nu se duce către vaca de performanță Holstein. Este o vacă medie ca și comportament. Nu este agresivă, însă nu se lasă indimidată. E clar că are personalitate, deși înălțimea ei este mai joasă, fiind mai scundă. Mănâncă în mod normal, nu este îndepărtată de la mâncare. De asemenea, la producția aceasta, observ că reproducția ei este mai încetă, motiv pentru care aplic mai multe monte pentru a rămâne gestantă. Mama ei a avut cam 8.000 de l/lactație, bunica ei tot cam așa, iar străbunica ei este fata unei vaci care a venit de la Institutul de Pajiști de la Brașov. Privind retrospectiv îmi pare rău că nu avem datele și de mai departe în trecut, fiindcă nu exista informatizarea din prezent, dar eu țin minte că Vilma era o vacă mai robustă și mai înaltă. Nu era la fel de productivă, dar totuși pentru vremea respectivă și pentru lotul din care făcea parte, era una destul de productivă”, îi detaliază fermierul anatomia, etologia și genealogia.
Fermă modernă, cu roboți de muls
Fermierul din țara Făgărașului are în curs de derulare un proces de selecție în rândul populației de bovine, necesitate apărută în urma unor investiții de modernizare a fermei. ”La ora actuală mulgem 80 de capete. Restul sunt în repaus. Din iarnă am trecut ferma pe roboți de muls și am făcut o selecție. Au rămas în fermă doar cele care s-au adaptat roboților. În principiu, nu toate se adaptează. În orice rasă mai sunt și excepții. La noi au fost cam 10% care nu s-au adaptat. Restul, le-am înțărcat așteptând ciclul de fătare și reintroducerea în circuitul de mulgere și de acolo să observăm dacă într-adevăr fiecare dintre aceste vaci poate fi adaptată la roboți. Celor care nu au corespund robotului din sala de muls, în jur de treizeci și ceva de capete, le-am făcut înțărcare forțată și am vândut acele exemplare”, explică Sucaciu.
Bălțatele crescute în ferma lui Cleonic Sucaciu au ajuns să fie exportate inclusiv în Grecia și Turcia, în timp ce pe plan intern vacile reformă le livrează către abatorul Diana din Vâlcea. Pe piață există însă mult loc de mai bine.
”Noi suntem o fermă care am început în 1994 de la 3 capete de vaci Bălțată Românească, actualmente suntem la peste 400 de capete. Această rasă este alegerea noastră, făcută exclusiv pentru ușurința de creștere a bălțatei, robustețea ei, insensibilitatea la un furaj clasic și capacitatea de a digera ușor. La bălțată nu sunt probleme deosebite nici pe partea de probleme de sănătate. E o vacă care este foarte rezistentă la frig. De altfel, noi în zonă avem ceva temperaturi mai joase față de zonele toride, ceea ce e un avantaj pentru vacă. Avem însă și un inconvenient, pe partea financiară, însă tragem toate speranțele că fiind o vacă carne-lapte în viitor și cerința pentru carne o să se rezolve pe piața din România și că o să mergem în continuare cu o performanță financiară mai bună și pe carne, fiindcă noi suntem o fermă care creștem inclusiv animalele până la greutatea de 650-800 kg. Nu este chiar o vacă mică. Tot ce se produce în fermă este valorificat de noi doar la greutăți mari. Din păcate, pe partea de monetizare a producției, actualmente situația este de așa natură încât există dependența noastră de client, care e un comerciant, un antemergător al exportatorilor, dar asta este situația. Acceptăm ce se întâmplă, dar sperăm să ne organizăm și noi, fermierii, ca să putem să punem în valoare sub aspect comercial calitățile cărnii bălțatei. Totodată este și o problema ce ține de preferința culinară a poporului român, neobișnuit cu consumul cărnii de vită. Încă nu suntem pregătiți ca în bucătăria românească să utilizăm pe scală largă carne de vită. E o problemă a României, nu a lumii”, admite producătorul.
Sub aspect nutrițional, brașoveanul asigură o alimentație sub formă de furaj unic, ce are în compoziție porumb siloz și amestecuri de ierburi din culturi înființate. În cazul său particular, compoziția de ierburi din amestecurile de cultură conține trifoi roșu, trifoi alb, ghizdei, phleum, lolium, festucă, dar nu conține lucernă, dat fiind că nu e o zonă propice acestei specii. Din punct de vedere al concetratului folosit pentru completare, în rețeta furajului unic, acesta are o compoziție de 50% porumb boabe, 30% triticale sau grâu, 5-6% tărâță de grâu, 1- 1,5% premix, în funcție de situație, calciu, bicarbonat și sare.
”Trebuie să mai luați în seamă faptul că noi suntem și producător de cartofi, motiv pentru care vacile noastre mai primesc și 6 kg de cartof în furajul unic”, ține să sublinieze producătorul, care deține și o suprafață de 100 ha dedicată culturii de cartof.
De altfel fermierul a acceptat să pună la dispoziția celor interesați, prin intermediul Agrointeligența-AGROINTEL.RO, rețeta exactă pe care o folosește în furajarea efectivului din ferma sa, rețetă ce poate fi vizualizată mai jos. Facem precizarea că este vorba de rația din remorca de furaj unic, la care se adaugă 6 kg de cartofi, iar în robotul de muls văcuțele lui Cleonic Sucaciu mai primesc alte 4 kg de amestec concentrat granulat (vizulizare fișier PDF – REȚETĂ FURAJARE)
