• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • ”Fermierii au soluții la problemele din agricultură, dar nu au interlocutor!”

    agrointeligenta.ro -

    Dr. ing Ștefan Gheorghiță, fermier în județul Brăila, ne-a transmis pe adresa redactia@agrointel.ro un mesaj puternic pe care Agrointeligența – AGROINTEL.RO vi-l prezintă integral:

    Din păcate, evenimentele ultimelor zile privitoare la modul de rezolvare a acordării despăgubirilor de secetă necesită o clarificare a dorinței oficialilor de la ministerul Agriculturii de a face ceva pentru fermieri și agricultura românească, în general. Vedem că de opt luni de zile de la asumarea mandatului (prea greu, asta este evident), această echipă se chinuie să genereze soluții la problemele existente, cu toate că acestea, atât pentru secetă cât și pentru consolidarea sectorului vegetal, le-au fost puse pe tavă, dar domniile lor, și o spun cu regret, nu au fost în stare nici măcar să le preia sau să le implementeze cum trebuie.

    Pe data de 27 aprilie 2020, Asociația Producătorilor Agricoli, cu sediul în Brăila, sub semnătura președintelui, domnul Datcu și a subsemnatului, a transmis către ministrul Agriculturii, domnul Oros, către comisiile de agricultură din Parlament și în copie către alte organizații (se știu ele), o adresă cu propuneri de soluții la secetă, care era deja de atunci prezentată de noi și alți colegi de-ai noștri din țară, la adevărata dimensiune care urma să o atingă, lucru care s-a și întâmplat. Cu toate că ne-am oferit tot concursul la rezolvarea aceastei probleme, în afară de o întâlnire de curtoazie la ministerul Agriculturii, altceva nu s-a întâmplat. Din păcate și cei care au încercat să preia unele din aceste propuneri nu au reușit să îi convingă pe oficialii de la agricultură să le adopte, dar nici cu noi nu au dorit să colaboreze.

    Mai mult, o altă serie de propuneri au fost trimise din nou pe 15 mai 2020, de data aceasta către Guvern, în persoana domnului prim-ministru Orban și în copie către ministrul agriculturii, domnul Oros. Astfel de adrese cu propuneri concrete, nu doar cu dorințe sau cereri, au fost trimise către APIA, către DAJ Brăila, către Prefectură, etc, în fiecare caz cu situații și soluții concrete. Răspunsurile au fost puține iar rezolvările și mai puține în raport cu problemele ridicate.

    Orice comentarii suplimentare cred că sunt inutile, iar modul de abordare a oficialilor de la agricultură poate fi judecat acum în adevărata lumină a realității și nu așa cum a fost prezentată cel puțin tendențios de către ministrul agriculturii, domnul Oros, care afară de acuzații privind lipsa încheierii asigurărilor și lipsa folosirii irigațiilor, ambele niște acuzații nefondate și cu aplicabilitate redusă datorită lipsei unui cadru legislativ, altceva nu a reușit a spune. Oricum din păcate timpul înapoi nu poate fi dat.

    Întrebările care se pun și le pun la rândul meu celor pricepuți în a ,,găsi” soluțiile la problemele agriculturii, sunt următoarele:

    – Ce vom face dacă la anul, și este foarte probabil acest lucru, seceta va continua? De ce în ultimele 4 luni nu s-a initiat o OUG privitoare la asigurarea calamităților în agricultură, unde caracterul de urgență este mai mult decât evident, după modelul cel mai performant din Europa, adică cel din Spania? Nu are cine să scrie legea? Sau mergem înainte pe ideea de fonduri mutuale, care nu există ,,aproape nicăieri” și sunt bune doar pentru a se folosi cineva în mod necontrolat de bani care se vor strânge acolo?

    – De ce nu vrem să dăm o lege a arendei cu o durată minimă de 10 ani, care în mod cert ar proteja fermele de familie de a fi înghițite de alții și în plus le-ar crește bonitatea bancară datorită siguranței veniturilor pe termen mai lung? Oare, astfel aceste ferme ar fi încurajate să investească având obiectul muncii garantat? Asta în ideea în care se tot susține că actuala echipă de la ministerul agriculturii sprijină ferma mică și mijlocie, dar din păcate concret se pare că nu face nimic pentru aceasta.

    – De ce nu înțelegem că reabilitarea sistemelor de irigații, mai ales infrastructura secundară, nu le poți repara sau înlocui dacă nu ai o siguranță a exploatării terenurilor, adică o lege a arendei. Nu toți suntem senatori, deputați și nu toți ne batem pe chimir cu miniștrii și secretarii de stat.

    – De ce nu vrem să definim clar ce înseamnă fermă mică în sectorul vegetal și unde doar din cultivarea pământului nu poți să te dotezi și să trăiești împreună cu familia dacă nu ai minim 50-75 ha de teren? Vorbim de ferme care nu au alte activități mixte, gen zootehnie, legumicultură, producere sămânță, etc.

    – De ce nu facem publice sau de ce nu le transmitem în direct pe Internet negocierile pentru noul PNS, astfel încât toată lumea interesată să știe ce oportunități vor apare și nu doar unii aleși, care mai au nevoie de o fabrică de lapte, sau de reabilitarea unor sisteme de irigații, sau alte facilități diverse?

    Întrebări ar fi multe, dar din păcate nu există dorință de rezolvare a acestor probleme din partea oficialilor de la agricultură, pe diverse motive, cum că nu ar exista majoritate în Parlament, dar se dau OUG pentru orice alte lucruri și achiziții care mai de care mai ,,necesare”, ne aducem aminte că s-a adoptat bugetul prin asumare în parlament, iar inovații când au trebuit au mai fost, inclusiv la blocarea și desființarea legii anti-secetă din Parlament, care putea fi îmbunătățită dacă se dorea. Mai mult, acel text legislativ conținea o propunere a noastră și a colegilor din LAPAR cu despăgubirea a 70% din cheltuielile înregistrate până la data constatării calamității, dar aceea lege a fost pusă pe butuci și în uralele unor ,,organizații colege” care au preluat bocetul ministerial, pentru o ofertă de circa 200 euro/ha și aceia când vor veni, așa cum este situația actuală.

    În continuare pentru cei care vor să vadă modul de gândire ,,primitiv și inaplicabil ca și soluții” al unor fermieri, îi rog să-și rupă un pic din timpul lor și să parcurgă textul de mai jos, extras din adresa trimisă în 27.04.2020 către Ministerul Agriculturii.

    ”Asociaţia Producatorilor Agricoli (APA) din judeţul Braila, unul din judeţele greu încercate de secetă pedologică din aceast an, vă roagă în regim de urgenţă să analizaţi această propunere de PROGRAM DE MASURI PENTRU SECTORUL VEGETAL, elaborat de către specialistii asociatiei noastre și care se vrea o bază de discuții serioase pentru ieșirea din situația aproape disperată în care se află agricultura.

    Rugăm toți actorii politici și decidenții guvernamentali să înteleagă că a venit un moment zero al agriculturii, în care trebuie să se acţioneze urgent pentru rezolvarea unor probleme care TRENEAZĂ DE PREA MULT TIMP şi care sunt extrem de necesare în aceste momente de grea incercare, atât datorită efectelor pandemiei de COVID 19, dar mai ales secetei de proporţii aproape biblice, care pe zi ce trece devine mai de amploare si care astazi afecteaza peste 4 milioane de hectare teren agricol. (….) Trebuie să se înțeleagă că fermierii români nu doresc să li se dea „pomană”, așa cum se încearcă acreditarea ideii, ci doresc un cadru legislativ clar care să le permită să se dezvolte, să poata munci și investi, să se poată proteja în fața calamităților naturale care afectează din ce în ce mai frecvent agricultura, odată cu accentuarea schimbărilor climatice.

    MĂSURI PROPUSE A FI ADOPTATE DE URGENŢĂ:

    I. MĂSURI DE URGENŢĂ PENTRU TRAVERSAREA PROBLEMELOR DIN ACEST AN 2020 PROVOCATE DE SECETĂ:

    a. Instituirea de urgenţă a unui sistem de acordare de cupoane valorice cu valoare fixă nerambursabilă, pentru o valoare de echivalent 200 euro/ha, care ar reprezenta cca 40% din costurile directe ale unei tehnologii medii;
    b. Aprobarea unui plafon de garantare a unor linii de credit cu perioadă de rambursare de până la 3 ani şi dobânzi şi comisioane subventionate. Valoarea unitară avută în vedere ar fi de cca 300 euro/ha calamitat.
    c. Mărirea plafonului de rambursare a TVA fără control prealabil pentru exploataţiile agricole până la 250.000 lei – asta deoarece majoritatea exploataţilor datorită sistemului de taxare inversă au de recuperat TVA.
    d. Inventarierea de urgenta a stocurilor si suprafeţelor de seminte certificate pentru culturile de toamnă – grâu, orz, rapiţă.

    II. REGLEMETARE LEGISLATIVĂ ARENDARE – este strict legislativă şi se poate face prin amendarea articolelor din Codul Civil sau prin abrogarea acestora si adoptarea unei legi. Aceste modificări au ca scop următoarele obiective:

    a. Durata de arendare minimă 10 ani la neirigat şi 15 ani la irigat;

    Pentru stabilirea duratei de arendare, trebuiesc avute în vedere normele fiscale în vigoare care prevăd că durata de amortizare (recuperare a investiţiilor) este de 8-10 ani în cazul utilajelor, tractoarelor, combinelor, instalaţii zootehnice.

    În cazul investiţiilor care implică şi amenajări de construcţii cum este cazul irigaţiilor sau desecărilor, pot fi obiective cu amortizare de 20 de ani.

    Această durată minimă permite:
    – stimularea investiţiilor în noile tehnologii
    – creşterea bonităţii fermelor faţă de sistemul bancar;
    – eliminarea proprietarilor cu activităţi speculative şi care nu urmăresc activităţile economice pe termen lung;
    – permite aplicarea unor masuri agrotehnice extrem de importante, cum sunt rotaţiile sau cultivarea culturilor perene cu efecte benefice pentru sol, dar care au durată de exploatare de 3-5 ani;

    b. În cazul primilor 5 ani de arendare, dacă se incepe de arendaş amenajarea pentru irigaţii şi/sau desecări, durata arendării creşte automat la 15 ani;

    – Această prevedere permite stimularea investiţiilor în aceste amenajări, dublate de garanţii privind un timp de recuperare a investiţiilor;
    – Recomandăm în primii 5 ani să se permită, deoarece pornirea acestor amenajări implică obţinerea multor avize şi aprobări, care necesită studii şi timp;

    c. În cazul înfiinţării plantaţiilor pomicole şi viticole durata arendării sa fie de peste 15 ani;

    – necesită obţinerea acordului proprietarului, dacă este înfinţare pentru prima dată;
    – durata este dată de perioada până intră în exploatare economică plantaţia care variază între 4-7 ani în functie de cultură;
    d. amenajarea pentru irigaţii şi/sau desecări să se considere imbunătăţiri ale terenului şi să nu necesite acordul proprietarului;
    e. arenda să fie stabilită pe baza unor indicatori de bonitate a terenurilor stabilite prin lege, iar nivelul maxim si minim sa fie stabilit tot de stat în baza acestor indicatori – sistemul francez;

    III. REGLEMENTAREA AJUTORULUI DE STAT ÎN CAZ DE CALAMITĂŢI EXCEPTIONALE – SECETĂ PEDOLOGICĂ, cu obiectivele:

    1. Înfiinţarea unei pol de asigurare a riscurilor pentru agricultură, după modelul aplicat în Spania, considerat la ora actuală cel mai performant (AGROSEGURO). Caracteristicile principale ale acestui sistem, sunt asemănătoare cu polul pentru cutremur aplicat şi la noi pentru locuinţe, iar acestea sunt:

    – Fermierii şi organizaţiile acestora
    a. participanti în calitate de beneficiar de despăgubiri;
    b. principalul contributor prin plata politelor ;
    c. participă la luarea deciziilor prin membrii în Consiliul Director

    – Statul
    a. Participant prin asigurarea controlului activităţii de asigurare prin instituţii abilitate;
    b. Are rol de adaptare a modificărilor legislative care se impun;
    c. Participă financiar la acoperirea unei părţi din primele de asigurări stranse anual;

    – Firmele de asigurări
    a. Asigură gestiunea fondului de asigurare;
    b. Asigură logistica de desfăşurare a activităţii prin emiterea politeţor si participare la constatare evenimente;
    c. Se ocupă de reasigurarea riscului la firme de profil recunoscute în piaţă;

    – Pentru evitarea oricăror perturbări de piaţă se poate impune obligativitatea fermierilor de a-si asigura riscurile (prevăzut ca posibilitate în legislaţia din Franţa), în special cele catastrofice, secetă pedologică, cutremur, îngheţ iarnă şi care nu sunt asigurate independent de firmele de asigurări;

    – Fondul are rol de solidaritate în combaterea catastrofelor climatice;

    – Aplicabilitatea pe zonă se poate face proporţional cu procentul de risc, adică în zonele secetoase valoarea poliţei plătite să fie mai mare decât pentru zonele mai putin afectate ca rezultat statistic;

    – Despăgubirile vor acoperi maxim 65% din valoarea cheltuielilor directe de infiinţare sau exploatare;

    2. Stabilirea unui cadru de acordare de garanţii de stat pentru accesarea de linii de credit cu durata de 3 ani

    – Acesta să intre imediat în vigoare după notificarea Comisiei Europene şi obţinerea acordului acesteia;
    – Cadrul legislativ de aplicare să fie stabilit în prealabil şi modul de acordare;

    IV. REGLEMENTAREA CADRULUI PENTRU DEZVOLTAREA SUPRAFEŢELOR IRIGATE care vizeaza:

    – reglementarea cadrului juridic pentru exploatarea pentru irigaţii a apelor freatice si/sau de suprafaţă:
    a. să se prevadă clar condiţiile de exploatare,
    b. instituţiile decidente;
    c. stabilirea unui timp maxim de eliberare a avizelor;
    d. modul de stabilire si plată a redevenţelor
    e. condiţiile în care exploatarea acestor ape nu se poate face;

    – completarea cadrului legal de constituire si divizare a OUAI;
    (…)
    d. stabilirea unei durate minime de 10 ani privind gratuitatea costului apei de irigaţii si modul eventual de calcul daca aceasta gratuitate nu poate fi mentinuta după acest termen, pentru a se putea evalua rentabilitatea investiţiilor si predictibilitatea acestora;
    e. reglementarea unui cadru penal mai ferm pentru protejarea investiţiilor în irigaţii si care tin de securitate alimentară.

    V. REGLEMENTAREA CADRULUI PENTRU STIMULAREA DEZVOLTĂRII SUPRAFEŢELOR DE CULTURI PROTEICE, prin care se urmareste acordarea de subvenţii mărite faţă de situaţia actuala şi fără condiţionări privind destinaţia producţiei, cu luarea în considerare a tuturor speciilor de leguminoase.

    Trebuie avut în vedere că stimularea culturilor proteice va avea ca rezultat, printre altele:
    – Reducerea chimizării cu îngrăşăminte azotoase prin remanenţa azotului fixat simbiotic de către aceste culturi;
    – Efecte de structurare a solului;
    – Creşterea productivităţii pentru culturile succesive culturilor leguminoase;
    – Producţie de proteină, necesară pentru dezvoltarea zootehniei, dar cerută şi la export;

    În final fiecare dintre dvs poate trage o concluzie. Noi tot la Brăila putem fi găsiți pentru cei care doresc să împărtășească cu noi astfel de propuneri.

    Dr. ing Ștefan Gheorghiță – fermier

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    În lucru! Fond mutual public-privat: procent din subvenții pentru a interveni în caz de catastrofe! Bulgaria a cerut menținerea ANT cu 2018 ca nou an de referință pentru plata subvențiilor! Noi subvenții de tip sprijin cuplat, cerute de România la Bruxelles!

    Ultimele știri

    Fermierii care fac bani din paie. Cum funcționează parteneriatul cu fabrica Clariant care le eliberează terenurile după recoltare! Mesaj ferm de la Bruxelles privind subvențiile fermierilor: Nu purtăm negocieri în secret cu statele membre! Bayer a deschis perioada de trimitere a aplicațiilor pentru Grants4Ag! Sprijin financiar pentru abordări noi în cercetarea culturilor

    Căutare în articole