Mihai Moraru, întrebare pentru ministrul Oros: De ce acaparați politic organizațiile fermierilor, pe modelul PSD?
agrointeligenta.ro -
Mihai Moraru, fermier și totodată fondatorul companiei Agro-Est Muntenia – unul dintre cei mai mari furnizori de inputuri agricole din agricultura românească, a făcut pasul decisiv pentru a se implica și mai mult în sprijinirea fermierilor. În prezent, Moraru deține funcția de președinte al PLUS Buzău, poziție din care expune într-un editorial situația critică în care se află agricultura românească și critică atitudinea ministrului Agriculturii Adrian Oros față de fermierii români, pe care i-a ajutat cu măsuri de sprijin, care ”au rămas doar pe hârtie”.
”Din aprilie și până în luna septembrie situația s-a agravat, suprafața calamitată find de trei ori mare, iar culturile de primăvară fiind și ele calamitate în procent de peste 70%, pe o suprafata de minimum 2.5 milioane de hectare. Ministrul Agriculturii, Adrian Oroș, anunța în luna mai, dar și ăn luna iunie, un plan de sprijin dedicat producătorilor locali: granturi pentru investiții în sisteme de irigații, despăgubiri pentru culturile de toamnă, plătite până la finalul lunii iulie, garanții de stat pentru finanțarea capitalului de lucru. Doar că la trei luni distanță, aceste măsuri au rămas doar pe hârtie. Până la data de 1 septembrie, măsurile fie nu erau aprobate, fie nu erau publicate în Monitorul Oficial, chiar dacă aprobarea din partea Comisiei Europene a fost primită încă din 30 iulie. Domnul Oroș a anunțat un nou termen de plată pentru despagubiri: 30 august. Însă, în ședința de Guvern din 19 august, ordonanța de urgență privind schema de sprijin nu era adoptată, pentru că MADR nu avea aprobate toate avizele. Domnul Oros nici nu a fost prezent în ședința de Guvern, având un program mult mai important.La finalul lunii august, prin OUG 148/27.08.2020 publicată în Monitorul Oficial nr. 806 abia în data de 02.09.2020, este aprobat ajutorul de stat, care va fi plătit doar în cuantum de 80% din valoarea anunțată”, arată Mihai Morar.
Acesta prezintă în editorialul său și o serie de proiecte de care Ministerul Agriculturii a uitat.
”După șase luni de secetă extremă, MADR a uitat de celelalte proiecte:
- Investiții în sistemul de irigații și regândirea sistemului centralizat. Dacă în luna aprilie, ministerul promitea că va susține irigațiile pentru 800.000 de ha, în luna iunie aflăm că suprafața reală irigată nu a depașit 200.000 de ha.
- Finanțarea capitalului de lucru: după șase luni încă nu există un proiect functional dedicat agriculturii. Fermierii au aplicat însă pentru programul IMM Invest, însă cei mai mulți, chiar dacă au primit aprobarea băncii, nu au primit și aprobarea fondului până la finalul lunii august.
- Reorganizarea sistemului de irigații prin reutilizarea apei, prin acumulări sau utilizarea tehnologiilor moderne – toate au rămas blocate în etapa de idee sau de propunere, fără un proiect concret, după șase luni.
- Promovarea programelor de subvenționare a primelor de asigurare și extinderea bugetului, mai ales că doar 22% din terenul arabil al României este asigurat, potrivit UNSAR”, le reamintește Mihai Morar celor de la conducerea MADR.
De asemenea, acesta susține că țara noastră trece printr-o criză agricolă nemaiîntâlnită în ultimii 50 de ani în România, însă cu toate acestea guvernul nu ia în serios acest lucru, neconsiderând seceta un caz de forță majoră.
”Începutul de toamnă ne aduce temperaturi caniculare, fără precipitații. Deja este pus sub semnul intrebării rezultatul agricol pentru anul viitor. În multe județe fermierii nu iși pot pregăti terenurile, iar deficitul de apă din sol este uriaș. Este cea mai gravă criză agricolă din ultimii 50 de ani. Iar prețurile cerealelor au crescut considerabil în ultimele 30 de zile, urmand a crește si prețurile alimentelor. Însă domnul Oros evită dezbaterea. Seceta nu este considerată un caz de forța majoră. Nici chiar pandemia de COVID-19 nu poate fi recunoscută ca factor de forță majoră, pentru că legislația este destul de restrictivă în a utiliza aceasta protecție legală. În plus, dacă invoci forța majoră, procedura este complexă, fiind necesare documente de la Camera de Comerț și Industrie, unde nici nu există experți în domeniul agricol pentru a putea acoperi solicitările fermierilor. Vidul legislativ rămas după abrogarea L381/ 2002 privitoare la despăgubirea calamitaților în agricultură le lasă fermierilor doar posibilitatea invocării ordinului 459/2019, privind situatiile de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase. Însă acest ordin se referă doar la seceta hidrologica și la aprovizionarea consumatorilor cu apă. Cu toate că, recent, Administrația Apele Romane a anunțat că rezervele din lacurile de acumulare acoperă doar 87% din coeficientul de umplere și că recomandă monitorizarea săptămânală a situației, dar și eliminarea risipei de apă, Guvernul nu pare a lua în serios seceta extremă din anul 2020. Astfel, rămași fără sprijin și fără opțiuni de redresare, fermierii români recurg la proteste. Săptămâna trecută a fost rândul fermierilor din Constanța, săptămâna aceasta este rândul fermierilor din sudul Moldovei. Domnul Ministru a evitat însă un dialog, având programate vizite mai importante. Producătorul român are pentru prima dată calamitate la toate culturile. Sunt mii de fermieri care nu au recoltat în acest an, un singur bob. Ramași cu datorii, cu contracte in derulare neonorate, cu penalitati, inclusiv pentru vânzarea cerealelor, dar și fără o perspectivă clară pentru perioada următoare, mulți se văd nevoiți să închidă fermele sau sa le vândă, dacă ar avea si cumpărător”, scrie Mihai Morar, președintele PLUS Buzău.
În încheiere, acesta îi adresează ministrului Adrian Oros câteva întrebări pertinente, de la care, probabil, toți fermierii României așteaptă un răspuns:
- Oare sunt vinovati fermierii pentru incompetența statului român în a reorganiza și moderniza sistemul de irigații, timp de 30 de ani?
- Au fermierii o agenție de consultantă funcțională? De ce ANCA a rămas doar un instrument politic, fără impact pozitiv pentru activitatea fermierilor?
- De ce garanțiile de stat pot fi oferite unor domenii care se confruntă cu restrangerea activitații datorită pandemiei, dar nu și fermierilor afectați de secetă?
- De ce măsurile de sprijin adoptate pentru a păstra locurile de muncă în Horeca sau în alte domenii afectate de restricții si criză nu pot fi utilizate și pentru a păstra locurile de muncă din domeniul agricol?
- De ce nu le oferim micilor fermieri spijinul necesar pentru a putea accesa fonduri europene, dar și pentru a accesa submăsura 17 pentru asigurarea culturilor?
- De ce nu asigurăm un cadru legal coerent pentru a defini clar condițiile de forță majoră și de sprijin în caz de calamitate si răspundere contractuală?
- De ce ați promis termene care nu s-au putut respecta sau sume care nu se vor plăti?
- De ce acaparați politic organizațiile și asocierile fermierilor, urmând modelul PSD?
- De ce nu începem să găndim un fond de susținere al agriculturii, pentru ca la următoarea criză să putem dipune de resurse?
- De ce, domnule Oroș, nu reușește România sa devină un furnizor important de alimente în Europa, fiind însă un mare importator în regiune?
