Infirm și cu șapte copii, un crescător de Mangalița nu are unde să-și mai vândă purceii
Ramona Dascălu -
Situația dificilă în care se află un crescător de animale infirm și cu șapte copii! Mihai Viloi, în vârstă de 43 de ani, din comuna Roșia, județul Sibiu, crește porci de când avea 8 ani de zile și spune că acest lucru reprezintă pentru el mai mult decât o afacere și că nu ar renunța la această îndeletnicire pentru nimic în lume, ca drept dovadă că nici faptul că a rămas fără un picior nu l-a oprit să mai crească porci.
După ce a crescut ani de zile porci Duroc, sibianul s-a reprofilat în urmă cu 5 ani de zile, dintr-o întâmplare, pe rasa Mangalița, iar programul de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița lansat în 2018 i s-a potrivit ca o mănușă, numai că de anul acesta programul a fost schimbat, iar crescătorul nu mai este eligibil.
Primul producător din țară care a livrat purcei Mangalița prin programul de sprijin
Mihai Viloi ne-a spus că a fost primul producător de Mangalița din țară care a livrat purcei în cadrul programului de sprijin pentru crescătorii de Mangalița și Bazna și că deschiderea oficială a programului a avut loc chiar în ferma sa. ”Cresc porci din rasa Mangalița de 5 ani de zile. Când s-a lansat programul la Mangalița, deschiderea oficială la mine în fermă a fost făcută. Eu am fost primul producător din țară care am livrat purceluși Mangalița. Am fost chemat apoi și la ministerul Agriculturii și domnul Daea m-a dat drept exemplu tuturor oamenilor care erau acolo, vreo 30 la număr”, a declarat crescătorul Mihai Viloi pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Acesta povestește și cum a ajuns să crească porci Mangalița după ce ani buni de zile a crescut Duroc. ”Eu de la vârsta de 8 ani cresc porci, până să mă reprofilez pe Mangalița creșteam Duroc. Am fost primul din țară care am avut Duroc la 500 de kilograme. În urmă cu 5 ani însă, cineva de la o fundație care ajută familiile nevoiașe, pe undeva pe școală, s-a întâlnit cu soția mea și aflând că avem 7 copii, a întrebat-o dacă vrea o scrofiță de Mangalița, și furaje, fără nicio obligație, doar să o întreținem, să o creștem și să o avem. Soția a acceptat, scroafa era gestantă, a fătat și eu am prins drag de ei, și am renunțat încet-încet la Duroc și am trecut la Mangalița. În total, acum, am în fermă 60 și ceva de porci, și mici și mari, dintre care opt mame”, a dezvăluit acesta.
A investit în fermă tot ce a câștigat, iar acum nu mai este eligibil în program
Tot ce a câștigat pe perioada în care livra purcei către procesator, în cadrul programului de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița, a investit în fermă, iar apoi, când să culeagă roadele investiției, s-a trezit că programul a fost abrogat și apoi schimbat.
”După un an de zile, dar nici nu știu dacă a funcționat un an, am sunat la cei de la Direcția Agricolă pentru că voiam să fac altă livrare și mi-au spus că s-a abrogat programul. De atunci, am mai vândut doar vreo 10 purceluși cu certificat de producător la cineva în Ocna Sibiului pentru că, din cauza pestei, nu avem voie să vindem decât în județul Sibiu, atât. Am mai și sacrificat câțiva și am vândut cu kilogramul prin sat, pe la oameni, dar este greu. Condiții am ca să țin purceii, am adăpost, dar hrana este problema. Pe perioada cât a funcționat programul, tot ce am câștigat de pe purceluși, am investit în fermă, am făcut un adăpost mai mare, cu boxe și pe o parte și pe cealaltă, cu fosă individuală pentru dejecții, am făcut tot ce mi-au cerut cei de la Direcția Sanitară Veterinară, pentru că am început cu un simplu grajd. Și în momentul când am terminat cu investiția în fermă și era totul așa cum trebuia să fie, programul acela a încetat. Normal, că tot ceea ce am făcut, mă ajută, folosesc tot pentru că trebuie să adun dejecțiile și bălegarul, dar nu știu ce beneficiu mai am după urma lor pentru că nu mai câștig absolut nimic din venitul pe care scroafele îl pot produce. Eu dădeam purcelușii direct la procesator, la Racovița, acolo unde era singurul procesator pe județul Sibiu. Am livrat vreo 100 de purceluși și am câștigat vreo 20 și ceva de mii de lei. Crotaliam purcelușii și când aveau în jur de 10 kilograme erau gata de livrare”, a povestit crescătorul de porci Mangalița, din județul Sibiu.
Pesta porcină africană a reprezentat o piedică în tot acest timp pentru exploatația lui Mihai Viloi. ”Acum, ca să primim subvenție pe rasa Mangalița, care este rasă protejată, am înțeles că trebuie să cumpărăm vier autorizat, care se găsește numai la Turda, acolo este Asociația Crescătorilor de Mangalița. În primul rând, nici nu știu dacă ne dă voie să venim cu porcul de la Turda în Sibiu, din cauze pestei. Eu am vier, dar nu are pedigree, nu are origine, aceeași problemă ca și la berbeci. Eu ca simplu crescător de animale nu înțeleg politica asta a lor”, a spus acesta.
Poate crește în ferma sa porci de Mangalița pentru cei interesați, cu condiția plății unui avans
Dat fiind că nu mai are unde să dea purceii de Mangalița, iar vânzarea către alte județe ale țări este interzisă din cauza pestei porcine, acum se gândește serios să caute doritori care vor să cumpere porci de Mangalița ajunși la greutatea ideală pentru tăiere, cu condiția însă ca aceștia să plătească o sumă de bani încă de când purcelul este mic pentru siguranța că oamenii nu dau înapoi pe parcurs.
”O variantă ar fi să pot vinde purceii mari, când sunt buni de tăiat. Dacă s-ar putea așa, aș ține toți masculii pentru îngrășat, m-as reprofila. Aș putea să duc porcii până la 130 de kilograme. De exemplu, sunt mulți oameni care preferă carnea de Mangalița, eu aș putea să cresc pentru aceștia purceii tradițional, bineînțeles cu condiția ca omul să îmi dea la început un avans de două, trei treimi și apoi când ajung la greutatea dorită își pot lua porcul și îmi dau diferența de bani”, a dezvăluit crescătorul de porci pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
În lunile de vară lucrează ca mulgător la oi ca să poată cumpără hrană pentru porci
Crescătorul de Mangalița spune că nu deține niciun petec de pământ, iar aproape tot furajul necesar hrănirii animalelor este cumpărat. Astfel, pentru a face față cheltuielilor din fermă, în lunile de vară lucrează la o stână ca mulgător de oi ca să câștige bani, din care să poată cumpăra hrană pentru porci.
”Pământ nu deținem deloc, nici măcar un petec. Avem o asociație care se ocupă de familii nevoiașe, ei sunt și cei care ne-au adus acum 5 ani prima scroafă de Mangalița, și ne mai ajută cu hrana, dar doar o mică parte, restul cumpărăm. Eu câteva luni pe an, de primăvară, de când începe mulsul oilor și până toamna, muncesc la o stână, mulg oile, și fiind fără un picior, stau pe scaun și fac treaba asta, și așa câștig niște bani. Muncesc la acea stână ca pot să țin porcii în ferma mea. Niciodată nu o să renunț la porci, aș renunța la orice, dar la porci nu. Deci, creșterea porcilor nu este doar o afacere pentru mine, este și o pasiune”, a mai spus acesta.
Copiii, de la mic la mare, îl ajută să aibă grijă de animale
Chiar dacă nu are un picior, crescătorul spune că se descurcă să aibă grijă de animale și reușește să treacă în cârje dintr-o boxă în alta pentru a le hrăni sau a le face curățenie. Are însă și nu mai puțin de șapte ajutoare de nădejne, soția sa și cei șase copii, care sunt fie la școală fie la grădiniță.
”De 20 de ani nu am un picior, dar reușesc să îmi fac treaba foarte bine. Este adevărat, nu sunt singur, mă ajută soția, dar și copiii. Unul îmi aduce făina, eu bag apă și spăl sub ei ca nu cumva să miroasă și să am reclamații din partea vecinilor. Am șapte copii, cel mai mare are 19 ani, iar cea mai mică 4 ani. Băiatul cel mare lucrează la Sibiu, are salariul lui că nu se putea altfel dacă noi acum nu câștigăm mai nimic. În rest, toți sunt la școală și la grădiniță, dar toată lumea ajută în fermă, chiar și fetița de 4 ani, ea le pune apă în tuci. Mai am un băiat de 8 ani, care la fel mă ajută, o fată de 14 ani, una de 12, și la fel și ele mă ajută să am grijă de animale. Eu la mine în fermă sunt și medic veterinar, îi castrez, le fac tot ce este nevoie pentru că nu avem bani să plătim veterinarul”, a mărturisit Mihai Viloi.
”Ministrul Agriculturii Adrian Oros, pe mine, fără un picior, nu o să mă asculte niciodată”
Dat fiind că se confruntă cu multe probleme și are o familie numeroasă, cu multe guri de hrănit, crescătorul de Mangalița spune că a încercat în diferite rânduri să ia legătura cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, dar nu a reușit.
”Dacă au fost la minister ciobanii și domnul ministru Oros le-a închis ușa în nas, i-a lăsat în curtea ministerului, nu le-a ascultat problemele, pe mine, fără un picior, nu o să mă asculte niciodată. Nu am încredere în actualul ministru al Agriculturii. Pe domnul Oros am încercat să-l contactăm în diferite feluri, dar multă lume mi-a spus să nu mai încerc pentru că nu stă de vorbă cu oricine”, susține Mihai Viloi.
