Ordinul de ministru care bagă vrajba între stupari! Ce s-a discutat la întâlnirea apicultorilor cu MADR, ANZ și APIA!
Roxana Dobre -
Stuparii au fost convocați astăzi, miercuri – 14 octombrie, la o ședință care s-a desfășurat la sediul Agenției Naționale pentru Zootehnie «Prof. dr. G. K. Constantinescu» (ANZ) pentru a fi consultați pe tema unui ordin de ministru care elaborează normele metodologice de aplicare a Legii 79/2020 care modifică și completează Legea apiculturii nr. 383/2013. Noile prevederi se află în vigoare din 18 iunie 2020, dată de la care MADR a avut la dispoziție 90 de zile pentru publicarea normelor metodologice. Termenul pentru elaborarea și adoptarea normelor a expirat pe 21 septembrie.
Mai mult de 30 de apicultori, reprezentanți de asociații dar și stupari fără apartenență la vreo formă asociativă, au participat la discuții, după estimările pe care le-a făcut pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO, Răzvan Coman, vicepreședintele al Asociației Crescătorilor de Albine (ACA).
Potrivit reprezentantului ACA, discuțiile care au durat mai bine de 3 ore au rămas fără vreo concluzie clară privind normele metodologice de aplicare a Legii apiculturii nr. 383/2013, cu modificările și completările ulterioare. ”S-a luat, așa cum ne-a obișnuit ministerul, fiecare frază în parte, parcă am avea toată lumea la dispoziție timp nelimitat! Din păcate din cauza numărului mare de participanți de la forme asociative până la simpli apicultori nu s-a putut ajunge la un subiect comun referitor măcar la un singur articol din ordin. Au fost în jur de 30 de participanți. Se pare că s-a revenit iarăși la modalitatea ministerului de a chema foarte mulți acolo astfel încât să nu se facă nimic concret și să scrie exact ce se vrea de către minister”, a comentat Răzvan Coman pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
Ședința s-a încheiat fără vreo concluzie clară
Potrivit lui Răzvan Coman în cele trei ore de discuții nu s-a reușit să se ajungă la un numitor comun privind subiectul întâlnirii iar consultările au rămas ”în aer” fără ca apicultorilor să li se comunice concret ce se va întâmpla cu ordinul. ”Au fost discuții contradictorii referitoare la anumite principii de aplicare a acestui ordin. A rămas să discutăm. Când am precizat faptul că trebuie făcut ordin și pe miere a spus: da, o să intre și pe miere, dar de fapt trebuie să facem alt ordin, avem timp de discutat, dar va trebui să ne grăbim că trebuie să-l punem în aplicare, deci nu știu să vă spun concret când anume și cum!”, ne-a mai spus apicultorul.
Interese personale din interiorul Ministerului Agriculturii
Mai mult, reprezentanții ACA acuză că în spatele modificărilor pe care MADR le propune s-ar afla chiar niște interese personale ale unor apicultori care au putere de influență în interiorul instituției. ”Vă spun clar, sunt niște interese! Încet, încet, picătură, cu picătură, de 3-4-5 ani de zile încoace interesul este practic să se introducă material apicol din afară în țărișoara asta. Nu că nu am avea o albină bună, ci pur și simplu interesele economice legate de materialul biologic sunt destul de mari. Dacă faceți o anchetă jurnalistică aveți în vedere un subiect: ”Vânzarea familiilor de albine în cadrul Programului Național Apicol”, acolo o să găsiți ceva fenomenal pe care noi încercăm să-l aducem la cunoștința ministerului de ceva timp și practic nu se face nimic în acest sens. Dacă apare așa ordinul în Monitorul Oficial (cum a fost prezentat de MADR, fără observațiile apicultorilor n.r) impactul ar fi că în cazul în care nu se autorizează nicio stupină de elită pentru anul următor practic nu se vor mai comercializa mătci prin Programul Național Apicol. Eu vă spun că Institutul cheltuie și merge pe pierdere în fiecare an cu stupinele de elită. Aici este vorba de bani mulți care trebuie să susțină această activitate”, a mai subliniat stuparul.
Etichetarea produselor apicole, vitală pentru apicultorii români
În discuțiile de la ANZ a fost adusă în atenția autorităților și problema etichetării produselor apicole, prevedere aprobată de Parlament dar care nu se aplică momentan în marile magazine, târguri sau în comerțul online. ”În principal, ar fi trebuit să fie în primă fază dacă se voia și se dorea ceva concret pentru apicultură, să se aplice acea etichetare pe care a legiferat-o Parlamentul chiar anul acesta, au pus-o pe tapet. Atunci era într-adevăr ceva concret pentru apicultori. Însuși domnul secretar de stat George Scarlat a menționat faptul că în țara noastră se produce mai multă miere decât are nevoie piața internă și practic de ce importăm? Ceva nu se întâmplă bine acolo! Dar se pare că mai urgentă este ameliorarea albinei decât punerea în practică a unor prevederi legislative legate de produsul miere, astfel încât să nu mai dăm copiilor noștri să mănânce tot felul de surogate și noi să trimitem mierea bună în afară, de exemplu în Germania”, a mai comentat Răzvan Coman.
Etichetarea este prevăzută și în Legea nr. 79/2020 pentru modificarea și completarea Legii apiculturii nr. 383/2013. Astfel, la articolul 17 s-a introdus un nou aliniat care specifică faptul că producătorii, procesatorii și comercianții sunt obligați să afișeze vizibil pe etichetă țara de origine pentru mierea de albine.
”Pentru amestecurile de miere provenite din comunitatea europeană și/sau țări terțe, producătorii, procesatorii și comercianții sunt obligați să afișeze vizibil pe etichetă țara sau țările de origine, după caz. Este interzisă inscripționarea pe etichetă a sintagmei «Produs Românesc» dacă nu sunt respectate prevederile art. 2 din Legea nr. 168/2017 privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua națională a produselor agroalimentare românești”, se arată în documentul citat.
Cu ce propuneri a mers ACA la discuțiile cu autoritățile
Concret, Răzvan Coman spune că a transmis în numele ACA o serie de propuneri privind normele metodologice de aplicare a Legii 79/2020. ”Sunt o serie întreagă de detalii tehnice. De exemplu ca fapt divers: Ministerul a pus în acest ordin cum că organizațiile care depun cerere pentru a face programe de ameliorare trebuie să prezinte listele cu membri. Listele nominale. Eu nu înțeleg de ce trebuie să le depunem, aici am făcut apel la logică. În acel moment mi s-a răspuns că, logic, practic în momentul de față, ANZ-ul nu are o bază de date concretă. Probabil pe baza acestor informații pe care le furnizăm, ANZ-ul își va dezvolta probabil pe viitor o bază reală”, a opinat apicultorul.
O altă observație a ACA este legată de distanțarea stupinelor. ”O stupină de elită trebuie să aibă oarecare perimetru în care să nu fie prezentă o altă stupină și atunci s-a stabilit undeva la 20 de kilometri acum 2-3 ani de zile, dar se pare că pe zona de sud nu ai cum pe o rază de 20 kilometri, fizic este imposibil pentru că pe această rază se pare că există familii de albine deja, și s-a propus, încă nu s-a ajuns la nicio concluzie, s-a lăsat cu semnul întrebării, probabil vom diminua puțin raza asta”.
Adrian Oros, ministrul agriculturii ”prezent” la discuții doar la nivel declarativ
Deși a anunțat pe pagina personală de Facebook că participă la întâlnirea cu apicultorii, ministrul agriculturii Adrian Oros nu a mers la discuții. În schimb ministerul de resort a fost reprezentat de secretarul de stat George Scarlat.
”Domnul ministrul Adrian Oros nu a fost la întâlnire, au fost domnii, Scarlat (George Scarlat, secretar de stat n.r), Irinei (Marian Irinei consilier pe apicultură al ministrului n.r), Vaida (Bela Vaida – director ANZ n.r), doamna Maria Toma (director zootehnie MADR n.r) și reprezentați ai APIA”.
Reamintim că Legea nr. 79/2020 pentru modificarea și completarea Legii apiculturii nr. 383/2013 a intrat în vigoare pe 18 iunie după ce în 15 iunie a fost publicată în Monitorul Oficial. În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii, normele metodologice de aplicare a Legii apiculturii nr. 383/2013, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificată și completată prin lege, trebuiau aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.
