În 2014, cercetătorii români scot pe piață un nou hibrid de porumb: Este super-rezistent și NU e modificat genetic
Daniel Befu -
După pariul câștigat cu floarea-soarelui, al doilea mare proiect de cercetare din cadrul companiei Procera e cel pe porumb, care are mai multe subproiecte. Echipa de la Fundulea condusă de Stelian Fuia, fost ministru al agriculturii, a creat hibridul CERA 440, apreciat de industria de morărit, pentru că e foarte bun pentru mălai, care face ca boabele să se vândă cu 10% mai scump decât alte varietăți de porumb.
La compania sa, Stelian Fuia a dezvoltat și o linie de hibrizi, dintre care unul e deja în uz comercial, cu un conținut foarte ridicat de proteină, atribut care îl face foarte bun pentru zootehnie: “Hibrizii normali au 6-8% proteină. Al nostru având 14% proteină, e normal că fabricile de nutrețuri combinate, atunci când fac furaje, cumpără mai puține adaosuri proteice, deci e mai eficient economic”.
Un alt subproiect din care de-abia în 2014 va ieși cu primele cantități comerciale pe piață, e hibridul Q-TEK rezistent la ierbicidul quizalofop-p-etil, obținut tot pe cale naturală, fără modificări genetice de tip GMO.
“Acum noi știm că natura oferă și variante naturale care conferă rezistență la diverși factori și atunci în ultimii ani noi am lucrat la identificarea unei linii de porumb care rezistă la ierbicidul quizalofop-p-etil, care în mod normal ar omorî porumbul și omoară orice graminee, costreiul, etc. Acest ierbicid e destinat culturii florii soarelui în mod normal. Cu porumbul Q-TEK avem niște avantaje foarte clare, pentru că ierbicidele convenționale pe care noi le dăm pentru a omorî gramineele din cultura de porumb, afectează și porumbul într-o anumită măsură. Nu sunt total selective și fac porumbul să sufere. În plus, porumbul Q-TEK are o fereastră mult mai mare de aplicare. La ierbicidele clasice pentru porumb ai o fază optimă de 6-8 frunze maxim în care poți să aplici ierbicidul, după care începi să ai fitotoxicitate mai accentuată. Aici poți merge până la 14 frunze lejer, fără a avea semne evidente de fitotoxicitate. Pe lângă asta, am observat că prin utilizarea quizalofop-p-etil, am reușit o combatere mult mai rapidă a buruienilor graminee din porumb. Dacă la tratamentele clasice ai nevoie de 10 zile până vezi primele semne pe buruieni, că încep să se îngălbenească un pic, la quizalofop-p-etil efectul este foarte rapid. În 2-3 zile vezi că buruiana începe să se ofilească”, a declarat Fuia pentru Agrointeligența.
Investiții de un milion de euro pe an
Întocmai ca în Occident, unde cercetarea privată nu se face de dragul unui țel înalt al depășirii barierelor cunoașterii, total dezinteresat de aplicabilitatea practică și de profitabilitatea potențială pe care inovația ar putea-o genera, la Procera indicatorul major e cifra de ¬afaceri generată anual de această acti¬vitate: “Pe cercetare pe porumb și floare cheltuim cam un milion de euro pe an. Veniturile anuale pe care le-am avut în ultimii doi ani probabil că acoperă cheltuielile, însă de-abia de acum încolo așteptăm o amortizare a cheltuielilor, mai ales că am pus pe picioare o echipă dedicată formată din 20 de oameni care va merge în teren și se va ocupa de marketingul și dezvoltarea portofoliului de semințe”.
În prezent hibrizii de porumb dezvoltați de Procera dețin o cotă de piață de 2%, cu tendință crescătoare.
Articolul a fost publicat în ediția de decembrie a revistei Agrointeligența
