• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Clona, clona clonei – oare ce mai e natural din ce avem pe masă?

    agrointeligenta.ro -

    Cât de naturală este hrana noastră cea de toate zilele? Ei bine, știm că nimic aproape nu mai are naturalețea pe care o avea cândva. Ne-am împăcat cu gândul că laptele nu mai laptele de odinioară, că nimic aproape nu mai e ca altădată. Dar până unde se poate merge cu această îndepărtare de la natura a hranei noastre.

    Până acum ne gândeam, când vorbeam despre lipsa de naturalețe a hranei noastre – la hormoni de creștere, la rase create in laborator – chiar și la cai transformați in vaci. Dar la clone, este ceva nou.

    Nu trebuie să ne mire deloc atenția acordată de Parlamentul European pentru reglementarea strictă a domeniului alimentar, mai ales sub aspectul “originii” hranei noastre – știința poate pune la dispoziția industriei agro-alimentare tot mai multă materie primă produsă în laborator.

    La începutul acestei săptămâni, Parlamentul European a fost scena unei furtunoase și sinuoase dezbateri cu privire la accesul pe piața blocului celor douăzeci și opt de state membre a materiei prime și a produselor provenite de la animale clonate.

    Înainte de orice, trebuie spus că, Uniunea Europeană are nevoie de o legislație adusă la zi în această privința – ultimele norme ce reglementează domeniul datează din 1997 – an care chiar dacă poate să pară unora foarte apropiat, în acest domeniu în care s-au făcut pași foarte rapizi înseamnă o “era glaciară”.

    Comisia a propus interzicerea clonării în fermele din Uniunea Europeană dar și a importurilor de animale sau a produselor alimentare obținute de la acestea.  Propuneri, pe care, însă, unii membrii ai Parlamentului European le-au găsit nemulțumitoare, chiar revoltătoare. Motivele ar fi mai multe – în primul rând, nu se vorbește nimic de generațiile succesive, în al doilea rând, nu rezultă o obligativitate de a informa cumpărătorul prin mențiunea de pe etichetă.

    Clonele animale sunt copii create prin transfer de material genetic într-un ovul implantat într-o mama surogat, care va duce sarcina la bun sfârșit dând naștere clonei. Rata de success a acestei proceduri este între 6% și 15% pentru vite și de 6% pentru porci (vezi EFSA Journal 2012;10(7):2794 [42 pp.]) – nu ar fi o rata de success care să promită prea multă eficiență la nivelul exploatării industriale, fiind mult sub cea deținută de reproducerea naturală.

    Statele Unite, Canada, Brazilia, Australia, Argentina și Japonia au confirmat că pe teritoriul lor au loc clonări de animale, fără a menționa însă și la ce scară are loc acest lucru.

    Citeste mai mult aici  (EFSA Journal 2012;10(7):2794)

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Rasa de ovine Dohne Merino: Randamente ridicate la producția de carne și de lână IOAN LADOȘI, APCPR: ”Singura noastră culoare politică este CULOAREA CĂRNII DE PORC ROMÂNEȘTI!” Cum aflăm greutatea unui porc fără cântar. Formula de calcul numărul de kilograme în viu și carcasă

    Ultimele știri

    Salsa® – Startul culturii tale de rapiță către performanță! 107 hectare cu porumb au ars într-un incendiu stins după 12 ore! ULTIMA ORĂ! Decizie la APIA pentru fermierii cu culturi distruse și animale omorâte!

    Căutare în articole