• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Tăierea porcului de Ignat 2020. Obiceiuri și tradiții

    agrointeligenta.ro -

    Tăierea porcului de Ignat este un obicei păstrat de generații în satul românesc. În preajma Crăciunului, gospodarii sacrifică porcul cel mai mare, iar bucatele preparate de Ignat vor sa la loc de cinste pe masa de Sărbători. Întreaga familie participă la tăierea porcului, un prilej de a fi împreună, de a se bucura de bucate tradiționale și de a prepara specialitățile tradiționale din carne de porc.

    Ignatul porcului în 2020

    Ignatul porcului 2020 are loc, la fel ca în fiecare an, pe data de 20 decembrie. În calendarul creștin ortodox, această zi este prăznuit Sfântul Mucenic Ignatie Teoforu, urmaş al apostolilor, patriarh al Bisericii Antiohiei şi ucenic al Sfântului Evanghelist Ioan. De la numele mucenicului vine și numele de Ignat (ignis = foc) si practicile care au loc în această zi: sacrificiul și trecerea acestuia prin foc leagă Ignatul cu tăierea porcului.

    De ce tăiem porcul de Crăciun

    Tăierea porcului nu este un obicei creștin, ci este unul ce își are originea în trecut, la popoarele păgâne. Vechii egipteni, greci și romani obinuiau să facă jertfe de animale în preajma unui sărbători de trecerea dintre ani sau de la un anotimp la altul.

    Tăierea porcului la daci și romani

    Strămoșii noștri daci sacrificau și ei porcii la salstițiul de iarnă. Sărbătoarea simboliza o jertfă adusă divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului.

    La romani, tăierea porcului se făcea între 17 și 30 decembrie, la Saturnalii. Carnea animalelor sacrificate era oferită ca ofrandă zeului Saturn.

    Foto: b365.ro

    Tradiția tăierii porcului pică în postul Crăciunului

    Ignatul cade întotdeauna în plin post al Crăciunului, dar uneori obiceiurile şi tradiţiile, cum sunt şi cele de Ignat, sunt atât de puternic înrădăcinate, încât nu pot fi oprite nici chiar de regulile foarte stricte impuse de Biserică.

    Tradiții și obiceiuri în Ajun de Ignat

    Înainte de tăierea porcului, în ajun de Ignat, adică pe 19 decembrie, obiceiul în multe locuri din țară este se a se fierbe grâu. Stăpânul casei tămâiază grâul, îl binecuvântează, apoi toți cei ai casei trebuie să mănânce din el. Ce rămâne se va da în dimineața de Ignat la păsări. Se spune că așa casa este apărată de necazuri și supărare.

    Se spune că în noaptea de Ignat, porcii visează dacă vor fi sau nu tăiaţi. Dacă visează un cuţit, e un semn că vor fi sacrificaţi.

    Tradiții la tăierea porcului

    În ziua de Ignat, în gospodărie nu se dă voie la altă activitate în afară de cele de sacrificare și preparare a specilităților din carne de porc. Se spune că prestarea oricărei alte munci – spălatul rufelor, cusutul, torsul lânii, măturatul casei – atrăgea după sine pedepsirea celor care încălcau normele sărbătoririi.

    Sacrificarea porcului trebuie făcută la lumina zilei. Nu se începe tăierea până când afară nu s-a făcut bine lumină și nici nu se taie porcul după lăsarea întunericului. Se pune din bătrâni că numai lumina poate ține la distanță duhurile rele.

    Cele necesare tăierii porcului se pregătesc dimineața foarte devreme.

    Copiii sunt urcați pe porcul pârlit și curățat pentru a fi voioși tot anul.

    Copii primesc bășica porcului din care vor fac o minge pentru a se juca.

    În unele locuri, copiilor li se face semnul crucii în frunte cu sângele animalului sacrificat. Acest obisei se spune că îi va feri pe cei mici de boli în anul următor.

    Înainte de a fi sacrificat, porcul este însemnat cu o tăietură în formă de cruce pe frunte și pe spate și se zice: ”În numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh. Amin”.

    După sacrificarea porcului, în casă este adusă mai întâi căpăţâna porcului, cu râtul înainte, ca să meargă bine treaba în gospodărie.

    Din restul cărnii se prepară produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, piftie, tobă, caltaboşi, carne friptă. Totodată, o parte se conservă pentru a fi consumată peste an. Nimeni nu se atinge însă de preparate decât după ce, în dimineaţa de Crăciun, o parte din ele sunt împărţite de femei, la vecini sau la biserică, pentru morţii familiei.

    În seara de Ignat se ia un dovleac, i se taie coada şi se păstrează, pentru că se spune că este bun pentru leac de bube dulci la copii.
    Se spune că în această noapte vrăjitoarele umblă să ia belşugul casei, de aceea se presară mei şi sare împrejurul casei, al hambarelor şi al curţii.

    Pomana porcului – tradiție de Ignat

    Pomana porcului este una dintre cele mai cunoscute tradiții legate de tăierea porcului de Crăciun. După ce animalul este tranșat și se scoate carnea, se sortează, gospodina începe pregătirea unui ospăț pentru toți cei care au luat parte la Ignat. Preparatul denumit tradiţional „pomana porcului” se face într-un ceaun mare, de tuci, în care se prăjeşte carne din porcul proaspăt sacrificat, tăiată din toate părţile porcului: muşchi, ficat, slănină, coastă. Lângă carne se pune o mămăligă mare, cât să ajungă pentru toţi mesenii şi, în mijlocul mesei, pune şi un castron cu murături. De obicei, masa se aşază în curte, în faţa casei, se mănâncă în picioare şi, alături de mâncare, se bea ţuică fiartă.

    Tăierea porcului – superstiții

    De ignat nu se coase și nu se apală. Femeiele care face aceste trebuiri în casă se spune că se vor îmbolnăvi.

    Dacă vezi sânge de Ignat, ești ferit de boli.

    Dacă porcul este negru, se pune un vas cu mei sub el, să se adune în el sângele. Când meiul se usucă, se macină și se afumă și se folosește ca leac de guturai.

    Dacă în inima porcului se găseşte mult sânge ”îngheţat”, este semn că stăpânul va avea noroc la bani.

    Părul de porc se pune deoparte și se păstrează. Cu el se afumă copiii atunci când se crede că sunt deochiaţi.

    Tot cu părul de porc sacrificat pentru Crăciun se afumă şi adăposturile vitelor, pentru a le proteja de atacul animalelor sălbatice.

    Tradiții de Ignat și vreme

    La sate se practică și tradiții de Ignat ce țin de vreme. Când se taie porcul, gospodarii se uită la splina animalului. Grosimea splinei arată cât de grea va fi iarna. Dacă splina este peste tot groasă, atunci toată iarna va fi grea. Dacă e groasă doar la un capăt, atunci și iarna va fi vrea numai la început sau pe sfârșitul ei.

    Primăvara, semănatul porumbului se începe în aceeași zi din săptămână în care a picat Ignatul. Se pun în semănat și câteva semințe de dovleac, aducătoare de noroc.

    Tradiția Sfântului Ignat

    Tradiția spune că acum mult timp trăia un bărbat cu numele de Ignat. Când a vrut el să taie porcul într-un an, porcul a sărit și Ignat și-a lovit tatăl cu securea în cap, omorându-l pe loc. De necaz și supărare, fiul i-a făcut tatălui îngropăciunea creștinească, pomenile, și apoi a plecat în lume.

    În drumul său, Ignat s-a întâlnit cu un preot căruia i-a povestit păcatul său. Părintele i-a zis să facă o luntre cu care să treacă oamenii peste un râu fără să le ceară nimic în schimb. I-a mai cerut și să îngroape la loc știut un tăciune și să aștepte să răsară din el o tufă.

    Ignat ajunge la un râu, face luntrea, pune tăciunele în pământ și se însoară. Se adăpostește cu soața lui într-o cocioabă, nu departe de râu. Anii trec. Într-o noapte, Ignat aude strigăte de ajutor de pe malul celălalt al râului. Se urcă în luntre și trece apa într-un suflet, dar nu găsește pe nimeni dincolo, așa că se întoarce acasă.

    La puțin timp aude iarăși strigăte de ajutor. Se grăbește din nou să treacă râul în luntrea lui și de data aceasta găsește pe malul celălalt doi moșnegi, pe care îi aduce acasă.

    Om simplu, Ignat le spune povestea lui și își recunoaște păcatele, care crede că sunt acum mai grele. El crede nu numai că și-a omorât tatăl, dar și că alți oameni au murit înecați în noaptea aceea pentru că nu a ajuns la timp să-i salveze.

    Moșnegii, care sunt de fapt Dumnezeu și Sfântul Petre, îl ascultă fără să zică nimic. Uitându-se în jur, văd în casă sărăcie mare. Copiii plâng de foame. Mama lor, soția lui Ignat, îi amăgește că a pus la copt ceva pe sobă, sub un ștergar. Unul dintre moșnegi o întreabă ce a pus acolo și femeia recunoaște cinstit că nimic. Atunci el îi spune să ridice ștergarul. Sub el, femeia găsește o pâine mare, proaspătă și aburindă.

    În același timp, pe masa din fața moșneagului s-au aprins singure două lumânări. Ignat și-a dat atunci seama pe cine are oaspeți în cocioaba lui. Smerit, el s-a aruncat la picioarele celor doi moșnegi și le-a sărutat tălpile.

    Atunci Dumnezeu i-a zis: Hai cu noi! Ignat s-ar fi dus, dar se gândea la copii și la femeia lui. Cine avea să se ocupe de ei, cu el plecat? Dar Dumnezeu i-a spus că grija familiei o s-o poarte El, așa că Ignat a acceptat să plece împreună.

    Când au ieși din casă, au trecut pe lângă locul știut de Ignat în care îngropase tăciunele și unde acum crescuse o tufă înverzită. Acesta a fost semn că păcatul i-a fost iertat.

    Cei trei au mers împreună ani în șir. Într-o zi, au întâlnit o trăsură cu doi boieri în urma căreia veneau măgari încărcați cu mărfuri scumpe. Dumnezeu l-a întreabat pe Ignat dacă îi recunoaște pe acei oameni. Când Ignat i-a spus că nu, Dumnezeu s-a mirat: Cum așa? Doar sunt copiii tăi!

    Ignat a intrat în vorbă cu ei și când s-au recunosc unii pe alții au plecat mai departe împreună.


    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Arderea frunzelor – interzisă de luna viitoare! Amenzi usturătoare! Ciobanul dat dispărut a fost găsit! A lăsat oile să moară și el a fugit în satul de domiciliu! Franța: Mirosul de bălegar și cântatul cocoșului, recunoscute ca parte din patrimoniul satelor!

    Ultimele știri

    Asociația Forța Fermierilor îi cere Ministrului Agriculturii să organizeze o dezbatere privind situația din zootehnie! Alertă emisă de ANM! Avertizare meteo de ninsori și vânt puternic care poate atinge 70 km/h! ”Legumicultorii trebuie să cultive ce le dictează piaţa, nu roşii că aşa a spus Oros sau Daea”