Niciun tânăr din Diaspora nu a putut accesa fondurile europene din programul ”Tânăr Fermier”!
Angelica Lefter – Agrointeligența
Niciun tânăr din Diaspora nu a putut accesa fondurile europene alocate pentru ”Tânărul Fermier”! Condițiile restrictive, dar și birocrația și publicarea târzie a ghidului au făcut ca numai 10 tineri să reușească să depună proiect în cadrul ultimei sesiuni pentru submăsura 6.1 ”Instalarea tinerilor fermieri”, iar dintre aceste cereri, niciuna nu a fost declarată eligibilă pentru a primi sprijinul nerambursabil de maxim 50.000 de euro pe fermă.
Anunțată cu surle și trâmbițe, sesiunea ”Tânărul Fermier” pentru Diaspora s-a dovedit un eșec răsunător. Sumele alocate tinerilor din Diaspora care ar fi dorit să vină în țară să facă agricultură, bani puși la dispoziție prin Submăsura 6.1 – ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, nu au fost accesați.
10 dosare depuse, toate respinse
Programul a fost accesat de prea puțini tineri întorși în țară, mai exact au fost depuse 10 dosare, însă toate au fost respinse pe motiv că nu îndeplineau criteriile impuse. Pentru programul care-i viza pe tinerii plecați din țară, MADR a pus la dispoziție 20 de milioane de euro, bani de care s-a gândit să profite și tânărul fermier Marius Lucaciu, potrivit stirileprotv.ro.
Tânărul și alții ca el, au povestit care a fost parcursul care în final nu le-a adus niciun sprijin. Marius Lucaciu este unul dintre aplicanții pentru acest program, a muncit în Germania și s-a întors în primăvară plin de speranță. ”Zic, e o şansă în plus pentru mine şi să rămân aproape de familie. Am întâmpinat foarte multe probleme, extraordinar de multe probleme. Deci, birocraţia în România te omoară”, mărturisește tânărul.
Criterii greu de îndeplinit pentru tinerii din Diaspora
Pentru a fi eligibili în cadrul submăsurii 6.1 de la AFIR, tinerii din diaspora trebuiau să îndeplinească, pe lângă condițiile legate de deținerea unei exploatații agricole și cele de vârstă (să aibă maxim 40 de ani împliniți), și condiții legate de studii agricole sau să fi lucrat 3 luni în agricultură în ultimul an într-un stat din Uniunea Europeană.
Ghidul AFIR a fost publicat extrem de târziu
Consultantul în fonduri europene, Marian Costea explică modul în care, în loc să fie ajutați, românii din diaspora au fost mai degrabă descurajați în demersul lor de a practica agricultura pe teritoriul României.
”Nu toţi românii din străinătate lucrează în agricultură, drept urmare marea majoritate care au vrut să depună aceste proiecte nu au fost eligibili, iar cei cei care erau eligibili nu s-au încadrat în timp pentru că ghidul a apărut extrem, extrem de târziu. Şi atunci nu reuşeai să îţi depui toate actele”, a spus Marian Costea.
O explicație a oferit și Iulian Bucătaru, directorul adjunct al Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). ”Eu cred că într-o măsură, cei din diaspora au fost surprinşi de această opţiune. Trebuie să avem răbdare, să avem soluţiile care să rămână în parametrii regulamentelor europene, dar să simplifice cumva abordarea acestor români”, a precizat reprezentantul AFIR.
493 de tineri fermieri eligibili la submăsura 6.1 în ultima sesiune
Dacă pentru cei din Diaspora, sesiunea de proiecte s-a dovedit misiune imposibilă, tinerii români care sunt deja fermieri au reșit să depună și să aibă proiecte eligibile. 778 de tineri fermieri au depus dosarele pentru un buget total destinat lor de 20 de milioane de euro, bani de care beneficiază 493 de fermieri eligibili.
Este și povestea unei crescătoare de vaci din județul Timiș. Ana-Maria Pepu are 28 de capete. A depus un proiect şi a aflat că a primit o finanţare de 40.000 de euro. Femeia fermier vrea să facă investiții majore în fermă, să cumpere un tractor și dozatoare de lapte. ”Acum şi cu acest virus, vânzările au scăzut destul de mult şi este destul de greu să aduni o sumă de bani să achiziţionezi un utilaj sau să modernizezi ferma”, a menționat Ana-Maria Pepu.
O altă femeie cu inițiativă, Doruța Iancu din Bihor a reușit, de asemenea, să primească finanțare prin programul destinat tinerilor fermieri, însă pentru cei care au deja o investiție în agricultură. ”Am aşa: o cultură de 30 de ari de căpşuni, mai am legume, un hectar de dovlecel şi 50 de arii de ceapă. Şi porumb. Am fost nevoită să îmi fac o baltă de irigare, să am de unde să-i ud”, a declarat bihoreanca.
Până acum, beneficiarii programului ”Tânărul Fermier” puteau primi între 40.000 şi 50.000 de euro, suma depinzând de dimensiunea fermei. De o mare parte din bani, 75%, beneficiau la început, iar restul la finalul implementării proiectului propus.
