• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Fermier lider de asociație: Renunț la vacile de lapte pentru rasele de carne!

    Daniel Befu -

    Fermier lider de asociație locală de crescători de animale a renunțat la vacile de lapte pentru rasele de carne! Fermierul botoșănean Viorel Marocico a decis în acest an să renunțe la activitatea centrală a afacerii sale ”vaca de lapte” și să se focuseze pe ”vaca de carne”. Mișcarea e cu atât mai demnă de atenție, cu cât Marocico este  preşedintele Asociaţiei Bovilact, organizație care regrupează o parte din crescătorii de vaci de lapte botoșăneni. Motivele invocate de acesta sunt unele pe care nu dorește să fie considerate universale, ci un context favorabil acestei conversii dinspre vaca de lapte spre cea de carne.

    ”Eu ca și fermier vechi de 25 de ani, m-a ajuns timpul și vârsta când nu mai pot să mă mai ocup de vaca de lapte. În primul rând, în momentul de față eu sunt în pierdere și nu vreau să pierd în continuare. Vreau să o lichidez. Prețul care este acum la lapte este cel de acum 12 ani. În al doilea rând e nevoia neacoperită de forță de muncă necalificată, atât de necesară în agricultură. În ultima vreme, știți și dumneavoastră, ea nu mai este! Nu mai găsim nici mecanizatori, nici oameni necalificați care să opereze aparatele de muls și care să supravegheze niște animale. Acestea sunt motivele principale care m-au făcut să iau decizia de a lichida ferma de vaci de lapte, plus vârsta mea, că am trecut de 60 de ani și nu am alți urmași care să preia ferma”, explică fermierul, care are o fiică al cărei traseu profesional a dus-o departe de locurile natale, aceasta fiind de mai bine de 6 ani, jurnalistă la BBC în Marea Britanie, după ce anterior colaborase cu Al Jazeera și la începuturile carierei cu TVR.

    Fermierii muncesc un an, ca să aducă bani de-acasă

    Pentru Viorel Marocico, cel mai demotivant factor a fost când, după munca de peste an, ajunsese să scoată bani din buzunar pentru a-și ține în viață ferma zootehnică. ”Costurile de creșterii a vacii de lapte mi-au crescut în ultimii ani cu în jur de 25-30%, mai puțin motorina, care a crescut cu vreo 10-15%. În schimb cu prețul laptelui am scăzut la prețul din 2010. Laptele îl livrez cu 1,4 lei, preț care l-am avut în 2010. În momentul de față la cheltuielile care sunt, prețul corect la care să dăm laptele, ar fi de 1.7-1.8 lei/l, cam așa. Asta ca să acoperi cheltuielile și să mai rămâi și cu un profit. Însă limita profitabilității depinde de fermier.  Sunt fermieri care au multe leasinguri, au multe credite. Eu în momentul de față, le-am terminat pe toate deci nu mai fac investiții”, subliniază fermieru.

    Acesta mai spune însă că prețul de cost nu depinde doar de rate, ci e și în funcție de cât teren are fermierul, dacă terenul este în arendă, dacă este în proprietate, de mai mulți factori. ”Ceilalți fermieri, își fac fiecare calculele la nivelul lui. Sunt mai tineri, se ocupă ei, au în familie mulți copii care îi ajută, asta e. Eu am 130 ha în proprietate și doar diferența până la ceva peste 200 ha este în arendă și acest aspect m-a ajutat să pot compensa din vegetal pierderile din zootehnie. În condițiile în care eu am capitalizat, nu prea am datorii, în momentul de față veniturile acoperă cheltuielile cu ce mai fac din partea cealaltă din vegetal și compensează. Dar oricum, eu la vaca de lapte sunt în pierdere, dacă nu iau în calcul și terenul agricol, că ambele sunt pe aceeași societate și se acoperă una cu alta. Nu e normal să se întâmple asta. De-asta eu sunt în reducere. Aveam un efectiv de 200 de capete, apoi am redus la 80 și acum mai am în jur de 57. Am redus până în momentul de față. Am fost conștient că voi pierde la un moment dat cu vaca de lapte. Nu pot să spun că au fost ani foarte buni în agricultură, când mă refer la vaca de lapte. Întotdeauna prețurile la produsul nostru au fost mici, au fost sub  cele normale. Dacă vedeți cu cât se vinde laptele pe raft și cu cât iese de pe poarta fermei, veți înțelege că ne-a fost foarte greu. Dar având vaci performante, că am avut și vaci performante, am avut o producție mare de lapte, de 26-27 l/zi și mi-am acoperit acele cheltuieli pe care mulți, din păcate, nu pot să o acopere, din cauză că au vaci neperformante. Eu le-am selectat în toți anii ăștia, după ce am făcut un import de genetică holstein din Germania și unul de bălțată austriacă din Austria. De asemenea, de când am început să luăm subvențiile europene lucrurile s-au mai schimbat până în momentul de față”, detaliază acesta.

    Referitor la aspectul delicat expus recent de Agrointeligența-AGROINTEL.RO, al prețului de 0,9 lei/l de lapte, pe care producătorul sucevean Dorna Lactate l-ar oferi fermierilor, Marocico, ca președinte de asociație și ca fermier, explică cum s-a ajuns la acel preț. ”Cunosc problema. Eu am livrat și către La Dorna. Noi discutăm de 0.90 lei/l.  Este vorba de prețul pe care îl ia fermierul ăla mic, care dă zilnic 100-200 l către procesator, dar eu care am avut 2600-3000 l/zi am luat alt preț. La fermierii mari, laptele este la 1,30-1,40-1,50 lei/l. Dacă comparăm cheltuielile pe care le face un fermier cu 2-3 vaci și noi, care avem fermele în care un animal ajunge  să îți dea 40-50 de litri la zi, trebuie să-l și furajezi și cheltui cu el, ai echipamente de muls, de depozitare, de refrigerare, etc”, crede Viorel Marocico.

    Lucrătorii din ferme au nevoie de regim de impozitare ca al muncii din construcții

    Referitor la problematica lipsei forței de muncă, Marocico consideră că ea poate fi remediată prin politici publice înțelepte. ”Problema din spatele dispariției forței de muncă e că noi nu putem asigura salarii la nivelul celor de afară, pentru că toți cei care pleacă afară au salarii mai mari ca la noi și lucrează în aceleași condiții, sau poate că mai proaste ca la noi, dar afară lucrează salarii mult mai mari. Aici guvernanții noștri ar trebui să ia niște măsuri și să ne ajute, pentru ca cei care mai rămân și mai muncesc în agricultură să vină cu o sumă, așa cum au făcut în construcții: «Tu îi dai până la atât și îi dau eu de la atât încolo»”.

    Un nou drum, pentru un fermier senior

    Decizia fermierului nu înseamnă însă și ieșirea sa din agricultură. ”Am înființat pe altă societate o fermă de vaci de carne. Am importat din Irlanda 26 de capete de Angus acum un an și ceva și acum o dezvolt. Am ajuns la 97 de capete, cu tot cu tineret și tauri. E mai simplu și nu am nevoie de forță de muncă. Iar activitatea pe vegetal o voi păstra pe mai departe. Grajdurile le voi folosi pentru cele de carne. Nu pe toate, că am sală de muls, am multe lucruri și echipamente care nu mai fac obiectul vacii de carne. Sala de muls se poate vinde pe bucăți. Au fost și dintre cei care au spus «domne, vinde cu totul!». Momentan, având acea fermă de vaci de carne, nu pot să vând ferma cu totul. Nu pot să vând adăposturi, incintă, că eu am nevoie să mă mișc.  Poate peste 1-2 ani, mă voi gândi să vând tot. Dar momentan fac vegetal, plus vaci de carne, că e mai ușor. Deocamdată lichidez tot ce este neperformant, tot ce este cu probleme și cu o anumită vârstă. După 15 decembrie parte din ele le voi livra. Le dau spre abator și restul le voi livra la timpul potrivit, peste o lună-două-trei, la fermierii interesați de genetică de calitate. Asta e situația. În momentul în care lichidezi pe bucată îți asumi și anumite riscuri”, își dezvăluie Viorel Marocico pașii pentru afacerea agricolă în orizontul previzibil.

    Cine este Viorel Marocico

    Inginer zootehnist de meserie, înainte de ’89 Viorel Marocico a lucrat la o fermă de vaci, iar mai apoi la complex de 56.000 capete de porci, din localitatea Trușești, ce aparținea unei asociații intercooperatiste. Producătorul a plecat în privat cu un an înainte de lichidarea societății, punând bazele propriei exploatații mixte, cea a cărei reconversie o realizează în prezent. Acesta este totodată și președintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine Bovilact. Culturile vegetale sunt adesea afectate, în contextul în care zona în care activează e una lovită adesea de secetă și cu pânză freatică greu accesibilă, iar din sistemul comunist de irigații, functional a mai rămas, conform acestuia, în jur de doar 5-6%.


    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Lista raselor pentru care crescătorii de animale pot folosi logotipul „100% rasă autohtonă”! Rulote cumpărate de o asociație pentru ca fermierii să își poată vinde brânza sau mieii de Paște! Crescătorii de animale îl avertizează pe ministrul Oros: Și în zootehnie e secetă!

    Ultimele știri

    Asociația Forța Fermierilor îi cere Ministrului Agriculturii să organizeze o dezbatere privind situația din zootehnie! Alertă emisă de ANM! Avertizare meteo de ninsori și vânt puternic care poate atinge 70 km/h! ”Legumicultorii trebuie să cultive ce le dictează piaţa, nu roşii că aşa a spus Oros sau Daea”