• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Moșmonul: soiuri, plantare, îngrijire, tăieri, recoltare, fructe și beneficii

    agrointeligenta.ro -

    Moșmonul este un pom fructifer care trezește pasiuni noi în rândul pomicultorilor români. Mulți îl văd ca pe un arbore uitat, alții îl apreciază ca un pom fructifer exotic. Cu toții vor să îl aibă în grădină sau în livadă, moșmoanele fiind printre fructele care nu doar că stârnesc curiozitatea, dar sunt printre ultimele recoltate toamna târziu și sunt foarte sănătoase.

    Unul dintre cultivatorii de moșmon din România este George Atănăsoaie din Reghin, județul Mureș. Profesor de matematică, acesta a decis să își fructifice hobby-ul, astfel luând naștere la Lunca o colecție de plante rare, printre care și moșmon, colecție de care se bucură familia și prietenii.

    Ce este moșmonul

    Moșmonul, denumit adesea și Nuspui, este un pom fructifer din familia Rosaceae. Este cunoscut și sub numele de scoruș nemțesc, iar denumirea sa științifică este Mespilus germanica.

    Fiind un pom autofertil, moșmonul se poate cultiva în livadă și în exemplar unic.

    Moșmoanele – fructe cu beneneficii pentru sănătate

    Moșmoanele conțin un procent mai scăzut de apă (70%-74%), substanţe azotate, grăsimi (0,44%), tanine în fructele uscate (12%), mucilagii, acid citric, malic şi tartric, potasiu, zaharuri, proteine, săruri minerale, celuloză. Ceaiul din fructe de moșmon este bogat în beta-caroten, vitamina B1, vitamina C, calciu și fier.

    Moșmoanele au efecte terapeutice asupra stomacului, intestinelor, reumatismului, ajută la reglarea tranzitului intestinal, contribuie la cicatrizarea rănilor și refacerea mucoaselor gastrice și previn infarctul miocardic.

    Fructele pot fi consumate crude sau preparate în diverse rețete de compot, dulceață, bomboane, băuturi răcoritoare sau sirop.
    Semințele recoltate din fructele de moșmon pot fi valorificate sub formă de pulbere ce poate fi consumată în vin alb și ajută la combaterea gutei.

    Unde crește moșmonul

    Moșmonul este un pom fructifer vechi, cunosct în antichitate de greci și de romani. Astăzi, el este răspândit ca arbore în Europa și Asia Mică, în Iran, și în Caucaz.

    În cultură, moșmonul este cel mai des cultivat în grădini, în livezi mici și este rareori inclus în plantațiile pomicole cu suprafețe extinse. ”Moșmonul este un fruct care provine din Munții Caucaz, foarte folosit în perioada medievală. După recoltare trebuie pus la maturat timp de câteva săptămâni până când capătă pulpa fructului o consistență care să permită să fie mâncat”, a spus George Atănăsoaie.

    Cum arată moșmonul

    Moșmonul este un pom fructifer cu astfel plăcut, ceea ce îl face să fie și un arbore decoratic. Este un arbore de dimensiuni mici, care poate să atingă 2,5 metri înălțime și 1,8 metri lungime. Sunt și cazuri în care moșmonul atinge înălțimea de 6 metri, cu un diametru de 3-4 metri.

    Frunzele mpșmonului sunt caduce, căzătoare, cu codiță scurtă, de culoarea verde-închis pe față și pe spate pubescente, adică acoperite cu peri fini și mici, ca un puf.

    Florile de moșmon sunt albe, mari – de circa 3-4 cm în diametru, cu cinci petale. Moșmonul înflorește în luna mai.

    Soiuri de moșmon

    Fiind un pom fructifer mai puțin întâlnit, este dificil de vorbit despre varietățile de moșmon răspândite în țara noastră. Printre primii care au optat pentru acest arbore au folosit material săditor din import, dar acum se găsesc puieți de moșmon și la pepinierele românești.

    Profesorul de matematică George Atănăsoaie a ales pentru livada sa un soi rar de moșmon altoit pe păducel de orgine germană, adus de la o pepinieră din Polonia, care nu necesită perioadă de maturare, dar a precizat că și acest soi are minusurile lui. „Eu am un soi de moșmon, unul dintre foarte puținele soiuri care nu necesită această perioadă de maturare. Este cumpărat de la o pepinieră de plante rare din Polonia, care se remarcă prin faptul că au, dacă nu mă înșel, cel puțin 7-8 soiuri de moșmon, dar acesta este singurul care poate fi consumat fără o perioadă prealabilă de maturare. Este un moșmon altoit pe păducel, pentru a induce devreme perioada de fructificare și ca să fii sigur că păstrează caracterisiticile soiului, deși cele mai rezistente plante și cele mai durabile sunt cele nealtoite. Aici este un compromis între dorința de a avea soiul respectiv, genetica respectivă, de a intra repede pe rod, pentru că intră mai repede pe rod”, a explicat profesorul.

    George Atănăsoaie a vorbit și despre originea soiului ales, dar și însușirea care permite ca acesta să fie consumat imediat după coacere. „Am luat un singur soi de moșmon, pentru că am doar 1.300 mp aici. Soiul pe care îl am se numește Süssmispel și provine din Germania, unde a fost descoperit în urmă cu vreo 50-60 de ani, deci originea exactă și vârsta nu se știu. Eu am mai observat că acolo în Germania sunt foarte multe soiuri vechi care au fost păstrate. Nu numai de moșmon, dar și pentru alte specii. Este un soi care are foarte puțin tanin și de aceea poate fi consumat imediat după coacere”, a adăugat micul fermier.

    Condiții de cultivare pentru moșmon

    Moșmonul este un pom rezistent la temperaturi negative, așa că se pretează foarte bine la iernile grele din zonele de șes, dar și la deal și munte.

    Moșmonul preferă locurile însorite, adăpostite de curenții de aer. Nu se dezvoltă bine la umbră.

    Plantarea moșmonului

    Plantarea moșmonului se recomandă toamna, dar se poate face și primăvara când solul nu este îmbibat cu apă sau înghețat. Dacă arbuștii au fost crescuți în ghiveci, se pot planta în orice perioadă a anului.

    Moșmonul are nevoie de o groapă mai mare la plantare. „Dacă moșmonul este altoit pe păducel, fiindcă păducelul nu este un arbust care să fie foarte înalt și foarte expansiv, atunci se poate planta și în apropiere față de alte plante. Deci plantele vin la ghiveci, ajung cam imediat după ce a a venit toamna, pentru că vara sunt mai greu de trimis. Adică s-ar putea să nu ajungă cum trebuie. În rest, mare tehnologie nu este, doar la plantare se face o groapă mai măricică, așa ca să aerisești locul, gunoi, apă. Ca și la pomii fructiferi. Plus că poate fi plantat pe orice sol, nu are pretenții”, a mai explicat George Atănăsoaie.

    Înainte de plantare, se recomandă mocirlirea cu amestec din bălegar proaspăt, pământ roșu și apă. Se pune rădăcina puietului de moșmon și se înomoaie bine cu o zi înainte de plantare, ajutând la cauterizarea rănilor și pentru o dezvoltare mai bună a rădăcinilor.ț

    Distanțe de plantare la moșmon

    Distanțe de plantare la moșmon

    Plantarea moșmonului se face la o distanță de 4 metri între rânduri și 4 de metri distanță între plante pe rând. Schema de plantare la moșmon se poate reduce la la 3 metri pe rând, dar nu și între plante.

    Înmulțirea moșmonului

    Înmulțirea moșmonului se face prin semințe stratificate 15 luni – se seamănă în anul al doilea, în februarie, prin marcotaj sau prin altoire. Dacă se optează pentru această ultimă variantă, altoirea se face în despicătură sau prin altoire sub coajă, în primăvară, lunile martie sau aprilie, pe portaltoi de păducel și gutui.

    Îngrijirea moșmonului

    Moșmonul nu este un arbore sensibil și de regulă nu are probleme cu bolile și dăunătorii. La fel ca și la măr, și acest semințos poate fi atacat de rugină sau focul bacterian.

    Tratamente recomandate pentru moșmon

    Toamna, până să se înregistreze temperaturi negative, moșmonul se îmbăiază cu zeamă bordeleză, după care, la 3 zile, se aplică ulei horticol. În primăvară se reia procesul. La moșmon se mai pot aplica și tratamente preventive, fungicide și insecticide, care pot fi ecologice sau chimice.

    George Atănăsoaie merge pe cultivarea ecologică a moșmonului. El folosește diverse macerate din plante atât pentru protecție, dar și pentru fertilizare. „Moșmonul nu prea are probleme cu bolile și dăunătorii, este o plantă rezistentă. Tratamente nu fac. Folosesc macerate de urzică, de tătăneasă, de coada calului, care este o plantă foarte puternică, cu un conținut mare de siliciu, siliciu care intră în pereții celulelor și protejează celula și planta implicit pentru boli. Tratamentele astea sunt și de fertilizare și de protecție în același timp și se văd rezultatele imediat. Este o cultură ușoară”, a conchis pasionatul de arbuști fructiferi, George Atănăsoaie.

    Tăieri la moșmoni

    Coroana moșmonilor trebuie păstrată sub formă deschisă. Tăierile la plantele tinere sunt reprezentate de de înlăturarea vârfurilor pentru a înlătura mugurii de floare și a ajuta pomul să-și direcționeze energia înspre creștere și nu rodire. Pomii maturi nu ar trebui să aibă nevoie de tundere, ci doar de îndepărtarea crengilor uscate și de o eventuală rărire.

    Prețuri pentru moșmon

    Costul pentru înființarea unui hectar de livadă diferă în funcție de vârsta materialului săditor. George Atănăsoaie spune că este mulțumit de prețul la care a achiziționat plantele direct din import: „Plantele din Polonia m-au costat undeva la 9-10 euro planta plus transportul. Prețurile sunt bune în Polonia, la acea pepinieră, pentru că plantele rare și soiurile rare costă mult mai mult în Occident, sunt prețuri de 3-4 ori mai mari. Ei nu au plante fructifere clasice, ci plante istorice, ca să zic așa, și rare”.

    Recoltarea fructelor de moșmon

    Recoltarea fructelor de moșmon

    Recoltarea fructelor de moșmon se face toamna târziu. Moșmoanele se culeg după prima brumă și trebuie lăsate în copac până prind o culoare arămie și se înmoaie, fie, dacă sunt culese mai devreme, fructele trebuie păstrate în lădițe acoperite de fân până se coc bine. De precizat că fructele se înmoaie la 3-4 săptămâni de la recoltare și păstrare, adică în noiembrie târziu, decembrie.

    Ce gust au moșmoanele

    Fructele de moșmon au un aspect de glob turtit, cântăresc cam 50 de grame fiecare și au un dialemtru de 45-50 mm. Moșmoanele prezintă o pieliță de o culoare maro deschis, până la roșu cărămiziu. Când sunt, moșmoanele au un gust dulce, specific. Moșmoanele sunt foarte apreciate ca fructe de iarnă. Fructele sunt suculente, cu un ușor gust acrișot, ce aduc a gutuie.

    Cum se consumă moșmoanele

    Cum se consumă moșmoanele

    Moșmoanele se pot mânca după ce au fost lăsate să se coacă. Se pot consuma ca atare, decojite, sau sub formă de dulceață, compot, jeleu, sirop, tarte sau prăjite în unt și cuișoare. Moșmoanele sunt un excelent desert de iarnă, iar în restaurantele gourmet puteți găsi diverse preparate din moșmoane servite alături de brânzeturi fine, ciuperci, trufe sau caviar.

    Moșmoanele pot fi păstrate până în primăvară dacă sunt depozitate la loc întunecos, în pivniță sau debara.

    Prețul unui kilogram de moșmoane, direct de la producători, este de 15 lei.

    Durata medie de viață a moșmonului este de 30 de ani.


    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Asociația Forța Fermierilor îi cere Ministrului Agriculturii să organizeze o dezbatere privind situația din zootehnie! O familie de moldoveni mutată la Mureș a transformat o fermă părăsită într-o afacere de succes Apel pentru găsirea ciobanului dat dispărut după ce oile de care se îngrijea au fost găsite înecate

    Ultimele știri

    Alertă emisă de ANM! Avertizare meteo de ninsori și vânt puternic care poate atinge 70 km/h! ”Legumicultorii trebuie să cultive ce le dictează piaţa, nu roşii că aşa a spus Oros sau Daea” Adrian Oros: ”Am obţinut o modificare a datei de referinţă la subvenții, dar ea va începe din 2023”