Fabrica de lână din Apuseni. Manufactura preia și prelucrează materie primă de la stânele din zonă
Angelica Lefter – Agrointeligența
5 POZEVEZI GALERIA
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Crescătorii de oi din Apuseni au acum unde să-și ducă lâna. Asta pentru că un primar cu inițiativă a reușit să deschidă o manufactură de lână, un loc unde materia primă ajunge să fie procesată, nu arsă ori aruncată pe câmpuri, așa cum s-a mai întâmplat.
Micuța fabrică de toarcere a lânii a fost înființată în localitatea Pătrîngeni de primarul orașului Zlatna, Silviu Ponoran. Edilul din Alba a anunțat proiectul încă de anul trecut și ulterior l-a pus în practică.
În zonă sunt foarte mulți oieri, iar numărul animalelor depășește 16.000. Oamenii spun că dacă alte produse precum laptele și brânza aveau desfacere, lâna era pur și simplu aruncată.
Mica fabrică de prelucrare a lânii a venit la inițiativa primarului Silviu Ponoran, iar primele contracte au și apărut. Reprezentanții trupelor NATO prezente din țara noastră s-au arătat interesați de lâna de la Zlatna, pentru confecționarea uniformelor militare. ”Mai nou și NATO a realizat că cele mai bune haine militare sunt hainele din lână adevărată, lâna țurcană. Lâna țurcană este folosită acum și la saltele”, a menționat edilul.
Lâna ajunsă la manufactura din Apuseni este curățată, spălată și transformată în fir. Maşina face două tipuri de fire: unul mai gros, altul mai subţire.
Pentru a-și pune în aplicare proiectul Silviu Ponoran s-a interesat de utilaje pentru realizarea firelor de lână. În cele din urmă, a găsit mașinăriile la mâna a doua, mai exact au fost repuse în funcțiune după ce o familie din Moldova, care le deținea, anunțase că le va duce la fier vechi. După ce au fost restaurate, mașinăriile pentru tors lâna au dovedit că încă mai pot fi funcționale. Anunțul punerii în funcțiune a torcătoriei a fost făcut de primarul Zlatnei, la 18 decembrie, anul trecut, pe pagina sa oficială de Facebook: ”Toarcem lâna la Zlatna. Primăria a pus în funcțiune manufactura de lână”.
Cât despre tehnologie, în vară, Ponoran a mai declarat pentru adevarul.ro: „Face câte 12 jiredi de lână odată, cam 50 kg de lână în 8 ore. M-am înţeles cu Tică Darie, de la Roşia Montană, că, dacă o să fie montată instalaţia asta aici el o să producă covoare artizanale din lâna noastră. Lâna noastră, de la Ţigaie sau Ţurcană, e prea aspră pentru împletit căciuli sau şaluri. E păcat de lâna care se aruncă. La anul sperăm să achiziţionăm tehnologii ultra-moderne pentru spălarea şi prelucrarea lânii”.
Imediat utilizatorii de internet au reacționat transmițând mesaje de încurajare, mulți dintre aceștia fiind de părere că hainele din lână sunt mult mai sănătoase. ”După ce s-a distrus toată filatura din țară în ultimii 30 ani, cineva s-a gândit foarte bine să resusciteze un mic fragment din ea, felicitari”, spune Luminița Neagu din Reghin.
Alții au punctat faptul că utilajele sunt ușor uzate, dar încă sunt funcționale, la fel cum ar fi fost și pentru alte sectoare, dacă nu ar fi ajuns la fier vechi. ”Aceste mașini sunt selfactoare din cele mai vechi mașini de filat, pe cele de la Unirea Cluj le-au dat la fier vechi. Au desființat toate filaturile în care erau utilaje din import și le-au dat la fier vechi”, spune Geta Nedelcu din Buzău.
