• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Radu Damșa, Soloverde: Ne restrângem suprafețele bio. Am vândut grâul ecologic la preț de grâu convențional!

    Daniel Befu -

    Inginerul agronom Radu Damșa (38 ani), absolvent al unui masterat în agricultură biologică la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) Timișoara, este tehnicianul care gestionează partea de agricultură ecologică, compusă din 6 ferme vegetale, a filialei române a Soloverde, una dintre cele mai mari rafinării de ulei organic din Europa, cu o capacitate de producție de circa 6.000 tone/an. Grupul a început producția agricolă pe 450 ha în 2012, suprafața cultivată crescând an de an, până la 2.600 ha în 2020. Întregul portofoliu de terenuri este luat în arendă.

    O parte importantă din activitatea fermei este reprezentată de obținerea și păstrarea certificărilor care ajută exploatația să își valorifice producțiile pe diferite piețe.

    ”Am cultivat în regim bio de la bun început. Fabrica noastră de ulei Soloverde, care procesează doar ecologic, nu găsea suficientă materie primă în țară la momentul respectiv, așa că am decis să cultivăm și noi măcar o mică parte din necesar. Suprafața cultivată acum ne dă undeva la 30% din necesarul materiei prime pentru fabrica de ulei, însă din perspectivă strategică, divizia de agricultură e mult mai importantă deoarece nu doar cultivăm ecologic, ci producția noastră este certificată cu aproape toate tipurile de certificate ecologice. Vă dau câteva exemple gen: certificatul ecologic care este necesar pentru a vinde în SUA, Bio-China care este doar pentru piața chineză, Bio-Swiss doar pentru Elveția. Avem și certificat Bio Kosher, pentru Israel. Nu știu dacă există în România o societate cu așa multe tipuri de certificări”, explică Radu Damșa pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.

    Ca structură a culturilor o treime sunt plantele oleaginoase – floare, in și rapiță, iar restul cereale. Se cultivă și in, o cultură rară în România, căreia i se alocă anual circa 350-400 ha.

    Solele lucrate de grupul Soloverde sunt dispersate pe raza a 5-6 localități, de la Moravița, până lângă Timișoara și Lugoj.

    În opinia agronomului, unele dintre cele mai mari provocări e generată de lipsa de previzibilitate a condițiilor meteorologice, dat fiind că ”dacă plouă azi aici nu înseamnă că plouă și în partea cealaltă. Precipitațiile nu sunt repartizate uniform”.

    Pe partea de producții, acestea fluctuează semnificativ între anii normali ca nivel al precipitațiilor și sezoane precum ultimul încheiat, care a fost ceva mai dificil.

    ”În ultimii doi ani la culturile oleaginoase și la floarea soarelui am obținut 2,5-3 t/ha la floarea soarelui high oleică. La floare ot timpul mergem pe 2-3 hibrizi- am luat de la Syngenta, de la Caussade și de la KWS și Isea Banat. La rapiță anul 2020 a fost mai prost pentru că a fost seceta aceasta pedologică. Am ieșit undeva la o tonă/ha și rar am avut sole cu o medie de 1.300 kg/ha. De obicei, în ceilalți ani, ne-am învârtit ca medie în jurul valorii de 2 t/ha. La grâu, în anii buni și productivi am avut 4.000-4.200 kg/ha, iar anul trecut am avut undeva la 2.800-3.000 kg/ha, tot din cauza secetei pedologice. La porumb am avut o medie de 2.800 kg/ha, dar nu e o cultură foarte motivantă pentru noi, fiindcă nu avem piață de desfacere mare la porumb ecologic”, face o trecere în revistă Radu Damșa.

    Anul 2020 a fost unul de extremă presiune pe fermele vegetale bio ale Soloverde

    Un aspect cheie pe partea de tehnologie, cu atât mai necesar în agricultura ecologică, unde pârghiile de control a buruienilor, bolilor și dăunătorilor sunt mai reduse îl constituie rotația culturilor, postulează Damșa.

    ”De exemplu, la floarea soarelui este foarte important să nu vii mai devreme de 4 ani, înainte de a semăna din nou floarea soarelui. Totodată este foarte importantă arătura terenului. Dacă nu este o arătură propice, va fi o mare problemă cu buruienile. Privitor la boli, sunt produse bune pe piață, certificate ecologic. Noi folosim un produs de la Biochem pe tot ce ține de combaterea fungilor. Practicând agricultura ecologică, noi facem mult mai multe lucrări agricole, gen prășit. Noi facem câte 3-4 prașile la o cultură. La cultura de in și grâu, am convins prestatorii-fiindcă în anumite locuri folosim prestatori- să își achiziționeze anumite utilaje, cum cazul unei grape mecanice din Germania, care este foarte faină, cu niste dinți în spate care aerează și sparg crusta solului. Ca îngrășăminte folosim doar produse certificate, precum Vermicompost-un fel de dejecție de râmă- produs tot aici la o firmă de lângă noi, produs de societatea Duobio lângă Timișoara. Ei folosesc trei specii de râme care mănâncă încontinuu acele composturi din îngrășăminte organice, colectate de-a lungul anului. Au o rețetă aparte și rezultatul este foarte bun, dar din cauză că produsele sunt mult mai scumpe, nu ne prea permitem să aplicăm cantitatea de îngrășăminte necesară pentru maximizarea producțiilor la hectar. Vă dau un exemplu: la un NPK chimic 15-15-15, prețul ajunge la 1800 lei/t, în timp ce un la ecologic nu găsești decât un 8-9% azot și restul componentelor într-un procent între 2-5% și uneori doar sub formă de «amintire», de 0,2%, îl cumperi la un 2300-2500 lei/t”, mai explică specialistul.

    ”Am vândut 2.000 t de grâu ecologic la un preț de grâu convențional”

    Acesta spune că per total inputurile pe ecologic sunt mult mai scumpe, lucrările sunt mai multe, producția mai mică, dar mult mai calitativă. ”Însă dacă în urmă cu 3-4 ani grâul ecologic a fost undeva la 320 euro/t, în 2020 a coborât și la 160 euro/t. Aici ne diferențiam un pic de convențional, deoarece puteam să ne vindem producțiile la un preț mai bun, dar din păcate Europa s-a umplut de agricultură ecologică și atunci oferta este mai mare pe piață. În 2020 am vândut doar 3 camioane în Germania ca grâu bio. Ne-au penalizat din cauza umidității că am depășit umiditatea din contract cu 0,2 procente, încât cu penalizările respective am ajuns la preț de convențional și așa am renunțat să mai livrăm. Pentru că cei ecologici nu ne-au dat un preț satisfăcător, ci același ca și la convențional, atunci am renunțat să ne mai complicăm, deoarece acolo și termenele de plata sunt de la o lună la trei luni și am preferat să livrăm la convențional, unde nu sunt atâtea reguli. În 2020 am vândut 2.000 t de grâu ecologic la un preț de grâu convențional. Această presiune uriașă de preț o simțim de doi ani. Anul asta și anul trecut au început tare să vină pe piață cantități mari de grâu bio, mai ales de când s-a deschis piața cu Ucraina, Rusia. Producția lor este la rându-i ecologică, pentru că organismele noastre de inspecție au încredere în organismele lor de inspecție. Tot timpul este monitorizată acea marfă. Se fac analize și la încărcare și la descărcarea fiecărui lot. Presiunea mare pe preț a fost la grâu deoarece noi am și investit mult, spre deosebire de porumb, unde nu am investit enorm”, a mai spus Radu Damșa.

    Floarea-soarelui, rapița și inul – mai profitabile

    Potrivit acestuia, singura încurajare în 2020 a venit dinspre floare, care a avut un preț bun. ”Însă noi fiind și procesatori, suntem loviți de faptul că am avut un preț mare la floare la achiziție, însă produsul final, uleiul, are același preț de acum 4 ani. El nu s-a modificat, deci și acolo se înregistrează pierderi, dar încă sunt suportabile. În Europa mai sunt fabrici de ulei de presare în regim ecologic, așa că activăm într-un domeniu foarte concurențial. Din păcate pentru noi, piața de desfacere a produselor noastre nu este în România, desi ne-am dori, ci este în Europa și în alte state, precum China și SUA, unde livrăm ulei rafinat, iar la nivel european a crescut suprafața cultivată în regim ecologic, deci automat au crescut și producțiile de floarea soarelui, rapiță și in. Șroturile ajung și în România și în străinătate, o mare parte 95 % le cumpără ferme de găini și de vaci certificate ecologic, aici în România. O parte din șrotul de floare îl vindem la cei de la «Ouă de țară», care și ei sunt certificati ecologic și la rândul lor ne-au vândut îngrășământ ecologic de găină. Șroturile de rapiță și de in merg la fel, preponderant la ferme românești”, explică tehnicianul diviziei de agricultură a grupului Soloverde.

    Adaptarea la noul context al pieței bio

    Consecința firească a distorsiunilor din piața grânelor ecologice a determinat grupul Soloverde să își redefinească strategia de business, focusându-se pe creșterea productivității, chiar dacă asta implică renunțarea la parte din suprafețele lucrate.

    ”Ca locații avem 6 ferme, însă după experiențele anului 2020, prima măsură va fi să ne mai restrângem plapuma, pentru că nu ai cum face producție așteptând să plouă și să stai la mila vremii. Am avut unele intenții de a iriga terenuri și te lovești de «alți dinozauri» care iți bagă bețe în roate și efectiv nu poți să inițiezi și să derulezi un asemenea proiect. În al doilea rând am fost descurajați de costul ulilajelor respective. Pompele trebuie plătite pe loc sau într-un termen scurt, fără nici un sprijin din partea nimănui, iar daca într-un an dai chix și ai o recoltă mica, nu te iartă nimeni. Ultimul an bun pentru bio pe vegetal a fost 2017, după care a început un pic scăderea în 2018, iar în 2019 și 2020 au scăzut drastic prețurile. Ne mai ajută subvenția, care e de 170 euro/ha la convențional, pe lângă care cei care cultivă ecologic mai primesc în plus încă 218 euro/ha. În present pe bio merg oleaginoasele. Dacă am putea pune numai floarea soarelui, rapiță și in, ar fi undeva cu 30-40% mai convenabil decât la convențional, dar în condițiile de față, nu cred că este cu 10%. De aceea în 2021 ne vom diminua suprafața, dacă ne înțelegem cu niște clienti care vor să preia una din locații. E un pic mai dificil cu ecologic, dar dacă tranzacția se va finaliza, vom rămâne cu 1700 ha, amplasate în locații mai apropiate de bază si dispuse în sole mai compacte. În plus, vom renunța la culturile care nu au avut destul profit și încercăm să găsim alte variante de culturi cu care să putem merge mai departe. Spre exemplu de toamna trecută am renunțat să mai punem suprafețe mari de grâu. Încercăm să facem o altfel de rotație. De exemplu în toamnă am semănat o mare parte cu mazăre, pe care încercam să o întoarcem la primăvară, pentru că sunt și alte beneficii ce le aduce cultura verde, iar în primăvară vedem ce o să fie, poate ovăz”, face publice Radu Damșa intențiile Soloverde de optimizare a fermelor din portofoliu.

    Când autoritățile pun cireașa pe tort

    Anul 2020 a venit și cu provocări de ordin climatic, care au dus la calamitarea unui procent din culturi. Autoritățile au acordat despăgubiri, însă coordonatorul secțiunii de agricultură din cadrul Soloverde, consideră că modul de stabilire a pagubelor a fost unul eronat și total defavorabil fermierilor.

    ”Anul trecut a fost seceta pedologică care a afectat 25% din suprafață. Statul se bate cu mâna în piept că a ajutat fermierii, dar persoanele care au fost la constatare și-au bătut joc de toți fermierii. În primul rând sunt oameni care nici măcar nu au vrut să vină în câmp să constate. Doar după multe insistențe au ajuns în câmp și au spus: «Uau, dar aici nu este secetă, ci este greșeală de semănare». Însă sunt niște reguli elementare în agricultură: o plantă de grâu trebuie să facă 3-4-5 frați în primăvară, pe care îi poți vedea cu ochiul liber și dacă mor din cauza secetei și dacă merg mai departe. Oamenii aceia au văzut acei frați, au văzut și planta mamă că moare din cauza lipsei de apă, dar au zis că așa trebuie să fie, că așa este la toată lumea și nu pot da un grad mai mare de 30%. Ei au dedus că ar fi o greșeală tehnologică, dar în primul rând acolo trebuie să numeri plantele pe metrul pătrat. Nici măcar nu au venit cu un GPS – este foarte simplu calculul, însă nu au făcut asta. Trebuiau să facă exact cum fac cei de la asigurări. Într-adevăr acum este o tehnologie foarte bine pusă la punct însă acești oameni nu vor, nu înțeleg de ce nu s-a vrut. Noi real în câmp am avut procent de daună la grâu de 70% și am primit despăgubire pentru 35%- 37% și banii primiți au fost exact ca la convențional. S-a mers uniform la toată lumea”, își exprimă nemulțumirea inginerul agronom.

    Dincolo de provocările pe care le aduc clima, cotațiile bursiere ale cerealelor și autoritățile, reducând această activitate la esențe, la final în scenă mai rămân doar Radu Damșa, echipa lui de mecanizatori și ogorul. ”Este o muncă care te liniștește sufletește. Iei deciziile în propriile mâini, răspunzi de acele decizii chiar daca sunt greșite sau bune. Te uiți frecvent la meteorologe să vezi plouă, nu plouă, cum este mâine, dacă solul îngheață, dacă bate vântul, sau nu bate, să poți vedea dacă poți intra în câmp să ai grijă de acea planta, sau ce altceva poți face pentru ea și lucrul asta te liniștește. Nu ești stresat, ci pur și simplu poți îmbina utilul cu plăcutul. În cazul meu familia și agricultura merg una cu alta, pot să îmi duc copiii pe câmp cu tractorul, să le arat, să le explic. Sunt unele momente în care vin cu drag în fermă. De-abia așteaptă”, mărturisește în încheiere agronomul.


    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Cooperativa Agricolă Gheorghe Doja și-a deschis magazin în centrul orașului Slobozia Cu AgriClime™ împarți riscul de secetă cu Syngenta! Constantin Loghin își cumpără utilajele agricole la licitație cu 50-60% mai ieftin decât prețul pieței

    Ultimele știri

    Zucchini, dovlecei şi plăcintar BIO, made in România UE nu sprijină financiar transportul de animale vii și recomandă abatoarele de fermă Carmen Avram: ”Domnul ministru Oros, nemaivăzutul, a fost prins cu 3 minciuni”