• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Florin Vâșcu, oierul român care i-a uimit pe olandezi cu cașcavalul lui produs la Diniaș

    Angelica Lefter -

    Florin Vâșcu este oierul care a reușit să îi impresioneze pe olandezi cu cașcavalul produs la Diniaș, în județul Timiș. Crescătorul de animale are în exploatație vaci din rasa Bălțată Românească și oi Rațca, cu coarnele tirbușon. Producția de lapte o valorifică prin intermediul abonamentelor – vinde direct către clienți locali.

    Povestea lui Florin Vâșcu în agricultură a început în urmă cu 20 de ani, când fermierul a cumpărat primele trei vaci. În loc să vândă laptele unui procesator, așa cum procedau cei mai mulți proprietari de vaci sau oi din zonă, el îl comercializa direct câtorva consăteni, care doreau un produs de casă. Spune că l-a ajutat că vindea oamenilor lapte direct de la vacă, lapte nesmântânit, gras, neprelucrat.

    Apoi a învățat cum să prepare brânză și alte produse lactate, pe are le livra direct, tot în sat, celor interesați. Cu timpul, a mai cumărat câteva animale și, încet, încet, și-a extins afacerea.

    Pentru că a vrut să ofere mereu ceva nou și deosebit, s-a apucat să facă tipuri de cașcaval mai puțin întâlnite, mai ales la acea vreme. Cu adaos de mărar, măsline, piper, muștar sau ciuperci. Sortimentele erau însă destul de scumpe, așa că a ajuns să le producă fie când primea o comandă fermă, fie când participa la târguri și expoziții. I s-a dus faima, și multe din roțile de cașcaval fabricate la ferma lui au luat drumul străinătății.

    ”Pot să mă laud că le-a plăcut olandezilor mai mult decât cașcavalul lor. Chiar dacă sunt specialiști, la ei acasă… Așa că ajungea cașcavalul meu și în Olanda”, își amintește fermierul, citat de impact.ro.

    Și tot după o rețeta specială, adusă din zona Brașovului, prepară cașul afumat, o altă delicatesă cu un gust incredibil de fin. Se fabrică de obicei în decembrie, atunci când solicitările pentru mesele de Crăciun sau Revelion îl fac extrem de bine vândut.

    Crește 600 de oi din rasa Rațca

    O altă ispravă care l-a făcut faimos în zonă este faptul că deține una dintre puținele turme de oi din rasa Rațca sau oaia cu coarnele tirbușon, aflată pe cale de dispariție. Crescătorul de animale le-a adus de la munte la câmpie și spune că, deși mai sensibile decât suratele lor din rase obișnuite, dau mult lapte cu un gust deosebit, așa că cele 600 de exemplare pe care le are îl ajută să fabrice o brânză aflată la mare căutare.

    ”Mă trezesc dimineață la 5 și 20, și pe la 11 și jumătate seară ne culcăm. Nevasta mea face două șarje de caș, numai seara, pentru că ziua suntem ocupați cu vânzarea, cu muncă la câmp, la animale, tot felul de lucrări la fermă. Aici e foc continuu, nu avem nicio o zi de pauză, nici măcar duminica. În concediu nu am mai fost de mai bine de 17 ani. E nevoie de timp, răbdare și conștiința, că ceea ce clădești se face în ani de zile”, vorbește Vâșcu despre munca la ferma de animale.

    Pandemia i-a afectat și lui vânzările. Daca cele de pe plan local merg bine, produsele lui fiind căutate, nu mai prea are însă clienți din străinătate. Când au venit însă acasă, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, cei plecați peste hotare din zona de lângă Timișoara s-au aprovizionat cu brânzeturi de la nea Vâșcu, iar el le-a dat, gratuit, lecții despre cum să le pună și să le păstreze la saramură, în așa fel încât să se bucure de ele cât mai multă vreme.


    Te-ar mai putea interesa

    Bursa ploilor – cât a plouat până astăzi în fiecare județ Mușcate: plantare, îngrijire, înmulțire Macerat de coada calului – rețetă. Beneficii

    Ultimele știri

    MARSAT vine în sprijinul micilor fermieri care vor să își cumpere utilaje cu fonduri europene! Parlamentul European a votat simplificarea PAC cu flexibilitate pentru condițiile de mediu Stațiunea Dancu, ”pepinieră” de vaci campioane. Producția medie de lapte în ferma ”de stat”