• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Apicultorii acuză că fondurile din Programul Național Apicol sunt alocate cu dedicație!

    agrointeligenta.ro -

    Apicultura fierbe de câteva zile de când Ministerul Agriculturii a publicat în dezbatere publică propunerile de modificare a Programului Național Apicol 2020-2022. Crescătorii de albine sunt nemulțumiți și spun că în procent de 50-60%, banii, dacă forma rămâne așa, vor fi direcționați cu dedicație către o anumită categorie foarte mică de stupari, din care face parte și consilierul ministrului Adrian Oros, Marian Irinei. Mai mult, apicultorii sunt nemulțumiți că familiile de albine vor mai fi decontate numai dacă achiziția se face din anumite stupine care se autorizează pentru multiplicare.

    Stupinele de producție – mai puțin bani, elitele iau ”grosul”

    Crescătorii de albine reclamă că noul PNA, în forma propusă de MADR, îi nedreptățește pe cei care au stupine de producție – cei mulți, și îi favorizează pe cei care au stupine de multiplicare și mai ales pe cei cu stupine de elită. Astfel, sumele rămase pentru apicultorii ”de bază” sunt mult mai mici, iar cum cererea va fi mare, cuantumul acestora va scădea pentru fiecare beneficiar.

    ”PNA este un concept creat de Uniunea Europeană și deturnat de un grup restrâns de interese ce posedă capacitatea de a legifera, grup în cadrul căruia statul de drept este un mit, iar apicultorul ce produce nu este reprezentat. România are 2 milioane de stupi, primește 2,5 de euro de la UE+ 2,5 de euro de la bugetul de stat, adică 10.000.000 euro pe an este bugetul PNA. (…) Așa cum am arătat în alte postări, din acești bani la apicultorul ce produce miere, peste 25.000 la număr ajung, an de an, un procent mult mai mic, 30-45%”, arată apicultorul Alexandru Abramiuc.

    Hrană proteică numai pentru stupinele de multiplicare și de elită

    În proiect, cea mai vizibilă alocare ”cu dedicație” este cea în decontarea sumelor pentru hrana proteică pentru albine, unde numai stupinele de multiplicare și cele de elită mai pot depune cerere de decontare. La acest moment, în România sunt numai cinci stupine de elită, în timp ce stupine de multiplicare sunt în jur de 250.

    ”Turta proteică este acum undeva între 10 și 15 lei kilogramul și vorbim de 10 kilograme în minim în anii normali, în anii mai buni la 8 kilograme și poate merge la 20 de kilograme în anii dificili. Per familia. Așa este trecut și în proiectul PNA”, ne-a explicat un apicultor. Acesta spune că Marian Irinei, consilierul ministrului Adrian Oros este chiar el implicat în afacere, având stupină de multiplicare și care anunță pe site că are în comercializare și ”regine de elită”.

    Achiziția albinelor de la stupine de producție nu se mai decontează

    O altă nemulțumire a apicultorilor este că nu vor mai putea să își valorifice familiile de albine, iar prin PNA nu se vor mai putea deconta decât albinele ”cu origine”. În acest context, apicultorul Mihai Mușat a făcut public și un mesaj pe care l-a transmis Ministerului Agriculturii: ”Țin să vă aduc la cunoștință valul masiv de nemulțumire și contestare manifestat de apicultori pe grupurile apicole privind modificarea PNA. Personal sunt conectat cu un număr mare de apicultori și în urma discuțiilor solicităm trecerea subcapitolului IV Repopularea șeptelului de albine în Uniune aliniatul D 1 în sarcina apicultorilor. Justificăm această cerere care poate fi maxim 30%-50% din efectivul deținut prin prisma faptului că doar noi putem face real, nu pe hârtie multiplicarea familiilor de albine, fie pentru vânzarea ulterioară controlului, fie pentru unificare având astfel familii puternice care să treacă iarna bine și să fructifice culesurile timpurii. Dorim ca prin acest demers să susținem apicultori care își manifestă intenția în prealabil prin declarație, să fie susținuți cu materiale necesare dezvoltării unor noi unități biologice cum ar fi: faguri rame hrană dovedită cu facturi șamd, astfel încât la data efectuării controlului unitatea biologică nou înființată să fie în cutie/roinita nouă achiziționată și pe 6 rame populate. Justificăm cererea pentru ca banii destinați creșterii șeptelului din Uniune vor fi repartizați la apicultor nu la interpuși care manevrează acte de multiplicator sau elita autorizată.”

    Punctul de vedere este împărtășit de majoritatea apicultorilor, care, în proiect, au primit interzis de la vânzarea familiilor de albine. ”Am fost luați prin surprindere. Ar fi fost ok să nu condiționeze sau pe mine, ca stupină de producție, să mă lase și pe mine să vând într-o anumită limită raportat la efectiv. Da, vând 50% că în acel an eu nu fac bani nici să trăiesc. Sunt nevoit. Tu îmi spui că e activitate economică, să ne înregistrăm, altfel facem pușcărie ne-a spus într-o înregistrare domnul Irinei (consilierul ministrului Adrian Oros – n.r)”, ne-a declarat un crescător de albine din zona Moldovei.

    Mătci fictive pentru decontarea fondurilor europene?

    Acuzațiile la adresa stupinelor favorizate merg și mai departe și stuparii cer să fie făcute verificări exacte privind modul în care se produc reginele, dar mai ales în ce număr. Ei spun că unele care până recent se promovau ca fiind surse de material genetic Carnica, acum s-au transformat peste noapte în furnizor de Carpatica, pentru a fi eligibile la decontare în cadrul PNA.

    ”Noi suntem acum toți invitați de consilierul ministrului să devenim stupine de multiplicare. Dacă am deveni toți stupine de multiplicare, am deveni clienții lor. Ei nu fac altceva decât să își asigure clienți. Ei sunt elita. O regină, cea mai ieftină, costă la ei 200 de lei, poate ajunge la 800 de lei. Să dau eu atât, ca simplu apicultor, este destul mult. Toți multiplicatorii, conform datelor făcute publice, ar fi produs 900 de mătci. Este imposibil – nimeni din România, în afară de un producător care e cel mai mare, nu poate să producă atât. Dar ei ce au făcut? Au tăiat facturi fictive. Așa se va întâmpla acum: cei cinci (stupinele de elită – n.r.) vor tăia facturi fictive pentru cei de multiplicare care vor multiplica de fapt tot din propria stupină”, ne-a explicat un apicultor.

    Cum se apără ministrul și consilierul său

    Activ pe grupurile de apicultori, consilierul ministrului, Marian Irinei a reacționat la postările stuparilor nemulțumiți de proiectul MADR. Acesta s-a apărat că prin funcția pe care o deține nu este funcționar public și nici nu ia decizii. Mai mult, Irinei a precizat că restricția privind comercializarea familiilor de albine doar prin autorizarea stupinei în acest sens la Agenția Națională pentru Zootehnie este o prevedere inclusă în Legea 79/2020 care a adus modificări la Legea Apiculturii.

    ”Eu am fost foarte clar: vrei sa lichidezi stupina, vrei să vinzi o parte din stupi pentru că nu mai poți să te ocupi de ei, sau știu eu, din alte motive, poți să o faci fără probleme, legea nu îți interzice asta, în schimb, dacă vrei să multiplici și să vinzi ( e deja o alta activitate comerciala) ori pentru asta ai nevoie de AUTORIZARE ANZ! (…) Vă referiți la măsura de repopulare a șeptelului apicol din PNA! Ori legea este foarte clară! Se decontează familiile obținute prin multiplicare și nu plimbatul familiilor de la un apicultor la altul! Acesta este scopul măsurii! De a crește numărul familiilor de albine! Dacă plimbați o familie pe la 5 apicultori și toți cereți decontarea prin PNA, statul și UE nu decontează asa ceva! Este cât se poate de clar!”, a comentat Marian Irinei la una dintre postările prin care apicultorii reclamau noile măsuri abuzive.

    Protestele apicultorilor sunt cunoscute la nivelui Ministerului Agriculturii, unde șeful de la Agricultură, Adrian Oros, la fel ca și consilierul său, pasează vina către Parlament.

    ”Pentru Programul Național Apicol, care este un program multianual în desfășurare 2020 – 2021, anul acesta s-a alocat în plus 1,2 milioane lei, deci, în total anul acesta, 51,2 milioane lei. Au fost niște modificări, am văzut că au fost și niște discuții în spațiu public legat de aceste modificări. Aceste modificări au fost impuse pe deoparte de faptul că pe timpul derulării acestui program, în anul trecut au venit o serie de propuneri, o serie de corecții referitoare la modul în care s-a desfășurat programul anul trecut. Apoi, a apărut Legea 79/2020 care modifică Legea 383, Legea Apiculturii și erau câteva lucruri în Programul Național Apicol care trebuiau corectate în conformitate cu Legea. Au apărut stupinele de multiplicare, stupinele de elită. Practic, sunt niște stupine care introduc în piață material genetic valoros. Aceste stupine au foarte multe restricții de circulație, izolare privind reproducerea, dar au și niște condiții impuse care generează costuri mult mai mari decât stupinele de producție. Practic, acea lege care a apărut anul trecut susține disciplina genetică și încurajarea producerii unui material genetic de calitate. În acest sens au apărut modificările, iar alte modificări în plus legate de activitățile care pot fi finanțate în acest Program Național Apicol: procurarea de pavilioane apicole, mijloace fără autopropulsie de încărcare – descărcare a stupilor, acordarea de sprijin deținătorilor de stupine de multiplicare/elită pentru achiziționarea produse proteice solide, incubatorul de creștere a mătcilor, sigur, consultanță în apicultură, promovarea apiculturii și a produselor apicole, organizarea de cursuri de perfecționare în apicultură, în general, ceea ce asociațiile de apicultori au cerut”, a declarat Adrian Oros în cadrul conferinței de presă pe care a susținut-o joi, pe 18 martie.

    Apicultorii anunță că vor sesiza forurile europene

    Conform ultimelor informații primite din rândul apicultorilor, referitor la proiectul pentru PNA, vorbele celor din minister s-au mai îndulcit, și o parte dintre cei care au reclamat măsurile în spațiul public fiind contactați individual pentru discuții. Se poate să fi contat mult și fermitatea unor stupari care au notificat MADR că nu se vor opri la un protest public, ci vor semnala abuzurile la nivel european. ”Modificările aduse recent PNA, sunt încă în dezbatere publică și vă rog să transmiteți mesajul mai departe și se țină cont de cele precizate mai sus. În cazul în care nu se va ține cont de aceste precizări, vom informa “CDG Animal Products” și OLAF în legătură cu felul în care directivele UE și deciziile CE sunt reflectate eronat și părtinitor în impletarea actuală a Programul National Apicol din România. La momentul actual nu se respectă cadrul legal și directivele Uniunii Europene privind alocarea fondurilor în apicultură”, a arătat Alexandru Abramiuc.

    Stuparii îl acuză pe consilierul ministrului Oros de conflict de interese

    În mod direct, o parte din apicultori au luat atitudine față de consilierul ministrului, Marian Irinei. Unii au anunțat că au părăsit grupul acestuia de Facebook, iar alții au solicitat ministrului să îl demită pentru conflict de interese. ”Vă rugăm analizați oportunitatea menținerii consilierului dumneavoastră, Marian Irinei, pe probleme de apicultură deoarece considerăm că este în conflict de interese fiind și sfătuitorul dumneavoastră și beneficiarul modificărilor având interese și afaceri ca multiplicator de material biologic apicol”, se arată în adresa transmisă ministrului Adrian Oros și făcută publică de către apicultorul Mihai Mușat.

    IMPORTANT: Modificările care îi nemulțumesc pe apicultori nu sunt încă în vigoare, așa că stuparii așteaptă ca Ministerul Agriculturii să reacționeze și să revină cu o formă nouă a proiectului pentru modul în care se vor acorda banii pe PNA începând din acest an.


    Te-ar mai putea interesa

    România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE Apicultor: Mierea ajunge să coste în jur de 5-6 lei/kg la procesatori Mierea produsă în stupina lui Cosmin Herța l-a îndulcit până și pe Papa Francisc

    Ultimele știri

    UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii Situație fără precedent în SUA: Gripă aviară depistată la vaci de lapte De ce merită să fie semănat hibridul de porumb Jumbo 48, de la Rodbun