Președintele Iohannis a promulgat legea prin care evazioniștii care achită prejudiciul scapă de închisoare!

Roxana Dobre - 31 martie 2021 23:00

Legea care îi scapă pe evazioniști de închisoare dacă achită prejudiciul a fost promulgată miercuri, 31 martie, de președintele Klaus Iohannis. Legea privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale prevede că cei inculpați pentru evaziune fiscală de până la 100.000 de euro, infracțiune care în prezent se pedepsește cu închisoarea, scapă doar cu amendă dacă achită integral prejudiciul, iar dacă dau și 20% în plus, fapta nu se mai pedepsește deloc, indiferent de cuantumul evaziunii.

În faza de proiect, legea a primit votul final din partea Camerei Deputaților pe 15 decembrie 2020, în ultima zi a legislaturii trecute. Deputații PNL și USR au votat împotriva iar ulterior aceasta a fost sesizată la Curtea Constituțională a României, solicitarea fiind respinsă de judecători.

Potrivit legii, citată de www.agerpres.ro, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, ori compensări datorate bugetului general consolidat. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă asocierea în vederea săvârşirii acestor fapte.

De asemenea, „constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amendă, următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:

• a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
• b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile sau în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
• c) evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale sau evidenţierea altor operaţiuni fictive;
• d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor;
• e) executarea de evidenţe contabile duble, folosind înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
• f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă sau declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
• g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală”.

În cazul săvârşirii uneia dintre aceste infracţiuni, prevăzute anterior, „dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare”. Aceste dispoziţii se aplică tuturor inculpaţilor chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului.

Legea trebuie publicată în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.