Calendarul Fermierului: În luna februarie încep pregătirile pentru campania agricolă de primăvară
agrointeligenta.ro -
Luna cea mai scurtă a anului, februarie, denumită popular Făurar este perioada în care, tradiţia spune că „două săptămâni îngheaţă tot, iar după săptămâni se dezgheaţă tot”, tocmai pentru a sugera începutul pregătirilor pentru muncile agricole.
Cu temperaturi medii de 3 grade Celsius, luna februarie marchează pentru fermieri pregătirile pentru campania de primăvară. Deşi vremea oferă încă unele surprize, gerul putând să-şi facă apariţia oricând, în funcţie de prognozele climatice oferite de Institutul de Meteorologie, fermierii au posibilitatea să efectueze o serie de lucrări agricole.
În principiu, capricioasa lună februarie înseamnă şi începerea campaniei de semănat la culturile de primă urgenţă, aprovizionarea cu seminţe, îngrăşăminte şi fertilizatori, asigurarea stocurilor de materiale. În prima urgenţă, se pot semăna fără probleme culturile de mazăre, orzoica de primăvară, rapiţă de primăvară, etc.
În pomicultură, se continuă tratamentele de iarnă împotriva dăunătorilor, iar în pauzele dintre îngheţuri se fac tăieri de rărire, de rodire şi se înlătură lăstarii crescuţi de la rădăcină. Legumicultorii curăţă terenurile de zăpadă, pregătesc răsadurile, iar în ultima decadă a lunii seamnănă deja culturile de roşii timpurii.
Zootehnia rămâne însă domeniul în care pauzele tehnice sau „ferestrele” dintre îngheţuri nu există. Adăposturile pentru animale trebuie protejate, sursele de apă verificate permanent ca să nu îngheţe, stocurile de hrană trebuie completate, iar măsurile sanitare se aplică permanent în conformitate cu programul solicitat de circumscripţia sanitar-veterinară.
Cultura mare (cereale şi plante tehnice)
– Pregătirea utilajelor agricole pentru campania de primăvară (semănători, utilaje de erbicidat, maşinile de distribuit îngrăşăminte;
– Se repară şi se schimbă piesele uzate la maşinile agricole;
– Se realizează controlul semănăturilor din toamnă;
– Se verifică sămânţa şi se trimite la analiză;
– Se iau măsuri de spargere a crusteide gheaţă, de îndepărtare a poleiului, dacă este ger mare;
– Dacă apar băltiri de apă, se evacuează apa prin realizarea unor canale de scurgere;
– În zonele unde vremea permite, fermierul poate realiza o arătură, în pauzele dintre îngheţuri;
– Se stabileşte calendarul pentru campania de primăvară;
– Se fac verificările în teren pentru fiecare cultură în parte;
– În sudul ţării, pe terenurile nisipoase sau cu expunere sudică se începe efectuarea arăturilor dacă nu este ger extrem;
– La ferme, se asigură stocul necesar de îngrăşăminte şi fertilizatori;
– În ultima parte a lunii, dacă vremea permite, pot începe primele lucrări de câmp şi semănatul la culturile de primă urgenţă (ovăz, mazăre, lucernă etc);
Pomicultură
– În zilele cu temperatură de 3-4 grade Celsius (în pauzele dintre îngheţ) se stropesc toate speciile de pomi fructiferi. Primele două tratamente de iarnă se fac la un interval de cel puţin zece zile;
– Se aplică tratamentele de iarnă pentru boli şi ciuperci în funcţie de specie;
– Se repară şi se procură piesele de schimb pentru utilaje;
– Se efectuează lucrările curente stabilite prin calendarul de activităţi şi se programează alte lucrări necesare;
– Se continuă toate lucrările de iarnă în continuarea celor din luna ianuarie (tratamentele de iarnă)
– Se realizează tratamentul pentru combaterea păduchilor ţestoşi cu insecticid;
– Când vremea permite, pomicultorul va realiza taierile de rărire, de corecţie şi de rodire;
– Se înlătură prin tăriere lăstarii crescuţi de la rădăcină (drajonii);
– Când terenul este încă îngheţat, se transportă gunoiul de grajd în livadă;
Legumicultura
– Se realizează verificarea periodică a legumelor din spaţiile de depozitare puse la păstrare peste iarnă;
– Se actualizează graficul de activităţi şi se stabileşte necesarul de personal pentru perioada care urmează;
– Se eliberează terenul de zăpadă, se zvântă pământul dacă este necesar;
– Stocurile de produse legumicole din silozuri sunt pregătite pentru comercializare sau distribuţie;
– Se verifică seminţele şi se trimit la laboratoarele specializate pentru analiză;
– Se produc răsadurile şi se pregăteşte materialul de plantare pentru culturile timpurii (ridichi, spanac, salată, varză timpurie şi altele);
– Se verifică starea de vegetaţie a culturilor din toamnă;
– Se confecţionează răsadniţele pentru replantare;
– Se pregăteşte şi se dezinfectează amestecurile de pământ;
– Pentru tomatele timpurii, pe 20 februarie începe perioada optimă de semănat;
– Tot în această lună, se pregătesc tuberculii de cartofi timpurii pentru pre-încolţire: are loc operaţia de dezinfectare, asigurarea condiţiilor pentru forţare, aerisire şi umiditate);
Viţa de vie
– Se continuă lucrările neefectuate în luna ianuarie din cauza vremii nefavorabile;
– Se face controlul viabilităţilor „ochilor” în viile roditoare (cu probă de coardă pentru fiecare sector);
– În funcţie de prognoza meteo anunţată oficial, se întocmeste o planificare pentru efectuarea tãiatului (pe soiuri, numãrul de butuci, necesitatea în angajati sezonieri etc.) astfel încât aceastã lucrare sã fie finalizatã într-un termen care ar permite sã se efecteze restul lucrãrilor, inclusiv legatul în uscat, pînã la dezmuguritul viţei de vie;
– Se inventariază utilajele şi instrumentarul de lucru, se cumpără piesele de schimb necesare şi se fac reviziile la termen;
– Se incepe instalarea spalierului în plantaţiile noi înfiinţate;
– Se stabileşte necesarul de viţe pentru noile plantaţii programate. Acestea se procura şi se stratifică provizoriu, în nisip, în vederea plantării;
– Se verifică şi se repară sistemul de susţinere pentru viile pe rod;
– Se monitorează butucii, se verifică procentul afectat de îngheţ. Dacã temperatura în timpul iernii a coborît mai jos de 24 grade Celsius, atunci pot fi afectate coardele şi lemnul multianual. Dacã temperatura a fost cuprinsã între – 17 şi – 25C viticultorul de poate aştepta la deteriorarea „ochilor” de iarnă;
– La finele lunii februarie se începe tãiatul viţei de vie (temperatura nu trebuie să fie mai mică de 5 grade Celsius);
Grădină şi flori
– Se sparg pojghiţele de gheaţă formate din cauza îngheţului;
– Dacă s-au format ochiuri de apă sunb pojghiţele de gheaţă, se asigură drenarea prin săparea de mici şanţuri;
– Se repară gardurile, echipamentele pentru grădinarit;
– Se asigură stocul de fertilizanţi şi îngrăşăminte;
– Se verifică instalaţia de irigat pentru a nu exista pericolul crăpării dacă cumva au existat scurgeri întâmplătoare de apă;
– Din a doua jumătate a lunii, se aplică procedura de fertilizare pentru arbuşti şi plantele care rămân verzi tot timpul anului;
– Se tund arbuştii care urmează să înfloreaacă vara, având grijă să intervenim într-o măsură mai mică asupra celor care deja au format muguri florali;
– Plantele agăţătoare cu frunze căzătoare, precum caprifoiul trebuie tunse şi modelate;
– Plantelor perene trebuie divizate şi mutate înainte să înceapă să dea lăstari noi;
– Plantele depozitate în încăperi închise trebuie udate puţin dacă este sesizat fenomenul de uscare a pământului.
Zootehnie (păsări, porci, bovine, ovine, caprine, animale mici)
– Se protejează adăposturile de animale şi se curăţă zăpada dacă este cazul;
– Se verifică permanent sursele de apă şi conductele de transport pentru a evita îngheţul acestora;
– Se asigura necesarul de furaje, apă şi se completează sau se suplimentează în funcţie de situaţie;
– Se repară utilajele, echipamentele şi instrumentarul de lucru. Se stabileşte programul pentru perioada următoare şi necesarul de personal suplimentar;
– Se reface stocul de medicamente şi alte produse de uz veterinar necesar întreţinerii animalelor;
– Igiena adăpostului şi asigurarea igienii animalelor sunt activităţi permanente;
– Se curăţă toate căile de acces către adăpostur (grajduri, cuşti etc.);
– În zilele cu temperatură mairidicată, fără îngheţ extrem se asigură un program de mişcare pentru animale;
– Se asigură asistenţă pentru animalele gestante şi la fătare pentru toate categoriile de animale şi, în mod special pentru ovine;
– Se fac contracte în vederea distribuţiei şi comercializării produselor obţinute la fermă;
– Se aplica măsurile sanitar – veterinare prevăzute pentru luna februarie prin programul stabilit de circumscripţia sanitar – veterinară.
Apicultură
– Se monitorizează iernarea prin ascultarea zgomotului făcut de albine la uşoara lovire a stupului;
– Se realizează inventarul apicol: stupi, elemente de stupi, colectoare de polen şi propolis, rame şi altele;
– Se verifică atent stupii pentru a se constata dacă au existat rozătoare care au pătruns în anumite zone;
– Se verifică umiditatea şi se asigură dacă e necesar, termoizolarea suplimentară a stupului, având în vedere faptul că matca depune deja ouă;
– Dacă temperatura exterioară creşte peste 12 grade Celsius se înlesnesc zborurile de curăţire;
– Se pot aplica hrăniri de completare cu turte din miere şi zahăr pudră, turte de miere, turte de zahăr şi polen;
– Se examinează aspectul resturilor îndepărtate de pe baza stupilor pentru a se stabili dacă există modificări vizuale;
– Dacă se constată o încălzire a vremii, se pot monta adăpătoarele cu apă călduţă cu un adaos de 5 grame de sare la litru;
– Se îndepărtează gheaţa de pe scândurile de zbor;
Foto: Flickr.com, Mainebeekeepers.org, Jonesfamilyfarms.wordpress.com
