Noile tehnologii au “ucis” tractoriștii. Sorin Stoenescu, fermier: ”Tractoarele vechi erau echivalentele unei Dacii 1310. Cele noi sunt ca bolizii de lux”
Daniel Befu -
Deși tractoarele pot să meargă singure și să întoarcă singure la capăt de rând, e nevoie de prezența omului în tractor pentru orice alte posibile defecțiuni apărute. Sarcinile sale sunt mult simplificate și are nevoie mai degrabă de cunoștințe de utilizare a PC-ului, decât de brațe puternice și față arsă de soare.
De altfel, în timpul interviului cu Ciprian Ion, manager în cadrul IPSO România, reprezentantul oficial al John Deere în România, am aflat cu mirare că oamenii care lucrează pe tractoarele de ultimă generație nu se mai numesc tractoriști, ci operatori: “Pe vremuri, când avea agățată în spatele tractorului o semănătoare, ca să înceapă semănatul un tractorist clasic trebuia să execute cinci operații. Mai întâi trebuia să-i cuplăm puntea față. A doua operație era setarea vitezei de deplasare, a treia operație era lăsarea semănătorii jos, cu acționarea tiranților. Ca semănătoarea să poată fi lăsată pe pământ, trebuia pornită turbina care asigură priza de putere. Și mai trebuia încă un SCV ca să îmi lase marcatorul. Erau 5 operații pe care tractoristul le făcea pe toate la intrarea în brazdă și pe toate la ieșirea din brazdă. Acum e nevoie să le faci o singură dată. Pe panoul de comandă ai un buton cu două poziții, 1 este pentru intrarea în brazdă și 2 este pentru ieșirea din brazdă. Deci practic operatorul a venit și-a apăsat butonul 1, apoi apasă butonul de activare a AutoTrac-ului, ca să meargă tractorul singur și la capăt de rând apasă butonul 2, de ieșire din brazdă.
Apoi dacă tractorul are opțiunea de iTec Pro, ca să întoarcă singur, operatorul nu mai face nimic, iar dacă nu are activată opțiunea iTec Pro, atunci operatorul pune mâna pe volan și cum a virat, se dezactivează pilotul automat și el poate întoarce manual tractorul. Cum a întors, trebuie să intre la un unghi de 30 de grade pe următoarea linie, care este afișată pe ecran și cum a intrat în unghiul respectiv, apasă direct butonul de AutoTrac și tractorul merge iar singur. Dacă însă tractorul are opțiunea să întoarcă de unul singur la capăt de rând, operatorul nu trebuie decât să apese butoanele 1 și 2, la intrarea, respectiv la ieșirea de pe rând și atât. Oricine poate”.
Toate comenzile sunt la mâna dreaptă
Ca imaginea noilor generații de tractoare să fie completă, precizăm că la interior, un tractor ultramodern seamănă cu o navă spațială, e foarte simplu de folosit și foarte confortabil: “Gândiți-vă că toate comenzile sunt la mâna lui dreaptă. Practic tractorul nu mai are nici măcar bord cu butoane, ci doar volanul și claxonul. Acum toate comenzile sunt într-un singur loc, pe monitorul din Command Center, un display tactil amplasat pe Command Arm-ul din partea dreaptă a operatorului. Din Command Center se reglează inclusiv CD-ul, MP3, bluetooth-ul sau se selectează melodiile stocate pe USB. Din punct de vedere al confortului nu știu ce opțiune am putea avea în mașini și am putea-o folosi și nu e și pe tractoare: sistemul audio e cu dublu subwoofer, avem multitudine de boxe, climă, există și frigider. Există și opțiunea scaune de piele și volan de piele. E drept, la capitolul opțiuni de culoare a pielii nu prea putem alege. Culoarea tapițeriei este standardul John Deere, este acel bej tipic. Avem și în România comenzi pentru tractoare cu tapițerie din piele. În general le cumpără cei care au lucrat cu tractoare cu aceste opțiuni de confort în afară. De exemplu sunt fermierii austrieci și italieni care au lucrat cu John Deere de mulți ani și au deschis ferme în România. Acești oameni merg de obicei pe full”.
Climă, comenzi pe touch, scaun reglabil pe greutatea operatorului
Sorin Stoenescu (31 ani), fermier care lucrează 2000 hectare de teren lângă Videle, în județul Teleorman, a pornit cu 100 de hectare pe care le lucra el însuși cu un tractor românesc. Acum are patru tractoare cu ghidaj prin satelit SF1 și SF2, pe care lucrează angajații de la ferma sa, însă le-a testat din curiozitate, ca să simtă pe propria piele avansul tehnologic al secolului XXI: “Tractoarele vechi erau echivalentele unei Dacii 1310, pe când atunci când mergi cu un tractor de ultimă generație ai senzația că te urci într-un ML (n.r. Mercedes). Fonic totul este închis ermetic, ai climă, scaunul e pe pernă de aer, reglabil după greutate, se mișcă în față și-n spate să nu fii jenat la coloană, la faruri are xenon, ai monitor, comenzile le ai pe touch. Că mergi cu un astfel de tractor de 400 CP la discotecă sau cu Lamborghini-ul lui Prigoană junior, tot aceeași senzație faci, doar că nu poți să ai o viteză ca a unui Lamborghini, dar în rest impresia lăsată e la fel. Nu se pierde nimic din farmecul muncii reale a pământului în clipa în care ești închis într-o astfel de navă spațială, pentru că nu mai e timp în ziua de azi să te oprești și să stai să bei cafeaua nu știu unde pe câmp. Acum totul e rapid. Schimbările de climă nu ne mai lasă să ne mai jucăm așa. Cabina ultraconfortabilă a acestor tractoare nu e ceva aseptic, care te rupe de natură, pentru că atunci când te uiți peste-o săptămână și vezi că ți-a răsărit totul uniform, frumos, câmpul e verde, asta e bucuria cea mai mare”.
Economii cu GPS
Un avantaj major al muncii câmpului sub privirea vigilentă a sateliților este creșterea eficienței afacerii: “Sporește producția pentru că dacă n-ai fi avut GPS, la o secetă, când e praf, ieșeai mai devreme. Omul de pe tractor nu poate fi supererou. Îl mai ustură ochii, îl mai dor, nu poți să stai fix uitându-te mereu acolo și ori lași distanță între semănători, ori se dublează, trec una peste cealaltă, faci și risipă de sămânță. Pierderile de sămânță generate de acești factori variază de la an la an, dar pot ajunge și la 10. N-am făcut la virgulă estimări privind beneficiile aduse de această investiție, dar unul din marile avantaje este economia de combustibil. La un tractor de 350-400 de cai putere, economia de combustibil e de aproximativ 15%” explică patronul firmei AgroStoenescu.
Cu mai multă poftă de viață
Angajații de la ferma lui Sorin Stoenescu resimt la rândul lor cât se poate de direct avantajele sistemelor de ghidare prin GPS pe ogor: “Acum e metoda relaxată, mai ales folosind echipamente din astea de ghidaj, iar tractoristul e mult mai relaxat. Practic el mai muncește doar ca supraveghetor în cabină, ca să nu se deregleze ceva și întoarce tractorul la capăt de rând. Omul de pe tractor e mai bine plătit, la valoarea pe care o au utilajele trebuie să ai grijă de el, ca să aibă la rândul lui grijă de fiare. Din punctul de vedere al plictiselii, angajații de pe tractor mi se plâng că n-au ce face și timpul curge lent, dar în același timp sunt și mai odihniți și mai în formă seara, pe când dacă n-ar fi avut toate astea și ar fi stat în praf toată ziua, i-ar fi durut gâtul că toată ziua întoarce capul. Acum seara, când se duc la soțiile lor, se uită mai drept, nu se uită în câș. Înainte vreme, când conduceai un tractor românesc din ăla comunist, la finalul zilei nu mai vroiai nimic, decât puțină apă să te speli. În rest nu mai vroiai mâncare, nu mai vroiai decât perna. Acum tractoristul e atât de odihnit încât își ia și amantă, înainte avea doar nevastă. În timp ce stau pe tractor ca să nu se plictisească, tractoriștii mei trimit mesaje, vorbesc la telefon, dacă au o solă mai lungă, în jur de un kilometru și ceva lungime, pot să facă și 7-10 minute, așa că au timp să citească și presa. Uneori, dimineața pleacă la muncă cu ziarul la subraț, că ce vrei să faci, să te uiți toată zia la câmp? Alții doar dau drumul la radio și ascultă muzică”.
Articolul a fost publicat în revista Agrointeligența
Citiți și prima parte a reportajului:
Tractoarele care merg singure au invadat România. Sunt ghidate de computer, cu ajutorul sateliților
