Tractoarele care merg singure au invadat România. Sunt ghidate de computer, cu ajutorul sateliților
Daniel Befu -
Pe 18 noiembrie 2008, primul tractor complet autonom din România intra înâia oară în brazdă la o fermă din comuna Tormac, județul Timiș. Întâmplător am fost singurul reporter prezent la acel eveniment și împreună cu cameramanul am surprins imaginile spectaculoase în care bolidul John Deere semăna terenul cu o precizie chirurgicală, în timp ce tractoristul, ostentativ (ca pentru demonstrație), stătea pe scaun cu ziarul în față.
La fix cinci ani de la acea premieră pentru agricultura românească, am căutat să aflu cum a evoluat piața tractoarelor care se autoconduc, fiind ghidate de computer cu ajutorul sateliților și în care intervenția umană e minimală. Ciprian Ion, manager în cadrul IPSO România, reprezentantul oficial al John Deere în România, ne face o radiografie a pieței de utilaje care ară, seamănă și recoltează singure: “Pe partea de inteligență, cum îmi place să-i spun, avem două ramuri total diferite : ghidarea prin satelit și monitorizarea. Pentru ghidarea prin satelit noi folosim doar autoghidare, adică tractorul virează singur, fără intervenția operatorului. Acestea nu sunt noutăți. John Deere le-a introdus pe piață de 6-7 ani de zile. Acum 5 ani de zile, când am venit în firmă, erau maxim 10 sisteme de ghidare în România, iar în 2013 batem undeva la peste 1000 de sisteme de ghidare prin satelit sau upgrade-uri ale acestora pe mașinile agricole din România și tendința e de creștere rapidă, deoarece noi vindem 500-600 de tractoare pe an și 40% din ele pleacă cu ghidare”.
Prezentul oferă crâmpeie din cum va arăta agricultura în viitor
Ciprian Ion explică ce au atât de special cele mai high-tech dintre tractoarele care se vând în țara noastră: “Pentru a face un tractor să meargă singur avem o opțiune din fabrică, care se numește AutoTrac Ready. Asta înseamnă că tractorul are senzor de direcție montat pe puntea față și vede cât de mult este virat tractorul, apoi instalația hidraulică are ceva îmbunătățiri ca să poată să vireze singur, sunt două calculatoare în plus, practic la un tractor AutoTrac Ready trebuie doar să-i pui antena sus pe cabină și monitorul în cabină și atât. Pentru modelele mai vechi de tractoare, care nu au fost gândite să poată fi ghidate prin GPS, avem un volan numit AutoTrac Universal, care practic înlocuiește volanul vechi. Se dă jos volanul din tractorul respectiv și se montează volanul nostru. Are nevoie doar de o alimentare de 12 volți”.
Cele mai ieftine sisteme de ghidaj prin satelit costă câteva mii de euro, dar costurile pot urca până spre 20.000 de euro, în cazul în care fermierii optează pentru cele mai performante sisteme, ne-a declarat Ciprian Ion: “Trebuie să facem diferența între sistem de ghidare și sistem de orientare, pentru că noi în mașină avem sistem de orientare. Acolo precizia merge de la 40 de centimetri spre câțiva metri. La automobile n-avem corecție de semnal, spre deosebire de tractoare, unde la opțiunile de top, SF2 și RTK, primim corecții de semnal pentru corectarea abaterilor. Pe cel mai simplu dintre sisteme, numit SF1, avem abatere maximă 23 cm, însă utilajul lucrează în realitate cu o abatere medie de 10-15 cm. Pentru precizie, John Deere lucrează atât cu sateliții americani(GPS) cât și cu sateliții rușilor(Glonass), de la care a închiriat servicii. Semnalul de la sateliți este primit de tractor prin antenă și astfel el are coordonatele spațiale pentru a ști care îi e poziția. La sistemul SF2 avem o abatere maximă de 5 cm în 95% din cazuri. Adică dacă se fac 100 de măsurători, 95 sunt sub 5 cm abatere maximă. Asta înseamnă că deja am intrat în superprecizie. La o abatere în agricultură de maxim 5 centimetri, în condițiile în care tractorul merge în medie cu o abatere de 2-3 cm, înseamnă că lucrează solul foarte-foarte precis”.
Antena radio de pe silozul fermei
La cel mai performant sistem de autoghidare, numit RTK, abaterea maximă este de 2,5 cm și în plus sistemul oferă și repetabilitate. Adică tractorul ține minte parcela și peste câteva luni, când va executa o altă lucrare a solului, sau în anul următor se va întoarce pe aceeași linie de lucru cu o abatere de maxim 2,5 cm. Specialistul Ciprian Ion explică: “Pare simplu, însă datorită faptului că Pământul este în continuă mișcare și că utilajul este în mișcare, un punct din cadrul fermei definit în cele 3 coordonate: altitudine, latitudine, longitudine, este fix același doar vreme de 6-8 ore, apoi se deplasează doi centimetri mai la stânga, mai sus sau mai jos, datorită rotației terestre. Ne-am lovit de problema asta în Ucraina, unde fermele sunt uriașe și tractoarele n-ajungeau în 6 sau 8 ore la celălalt capăt de rând și practic n-aveai aceeași acuratețe”.
Un tractor dotat cu un astfel de sistem RTK, pentru acuratețe maximă, folosește nu doar de date de la sateliți, ci are nevoie și de repere amplasate pe scoarța terestră, la care se raportează pentru a a elimina abaterile de poziționare: “Pentru a face corecții de poziție, tractorul folosește antene montate în puncte fixe de pe glob, care sunt în contact cu sateliții, dar și cu tractorul. Acele antene montate în puncte fixe fac acea corecție care asigură o precizie superioară. Practic precizia este dată de viteza de răspuns, pentru că este nevoie de timp ca undele radio să ajungă de la punctele fixe către sateliții geostaționari și aceștia să transmită informațiile înapoi. Practic nu există țară unde să nu fie antene John Deere, cu excepția câtorva țări extrem de mici unde nu se face agricultură. Avem antene montate (n.r. antena fixă se numește “bază RTK”) și în România pentru sistemele RTK. Ideal e să montezi aceste antene în mijlocul terenului, caz în care au o rază de acțiune de 10-15 km în linie dreaptă și câmp vizual larg. De obicei noi le montăm pe silozuri, turnuri de apă, pentru că cu cât e mai înalt, cu atât raza de acțiune a antenei e mai mare. Pentru antenele fixe avem nevoie de o sursă de 12 volți, sau putem să punem și o baterie și să o reîncărcăm din când în când, dar problema este, fiind în câmp deschis, de hoți. Acesta e un alt motiv pentru care le montăm pe obiective înalte, deși deși dacă cineva ar fura o bază RTK n-ar avea ce să facă cu ea. Însă până acum n-am avut astfel de cazuri”.
În cazul în care un tractor cu autoghidare lucrează întâia oară o anumită parcelă de teren, pentru ca utilajul să nu are din greșeală și parcela fermierului vecin, operatorul introduce în computerul de bord coordonatele topo care definesc colțurile parcelei. Dacă fermierul nu deține acele coordonate GPS, e obligat să se suie la volan și să se plimbe cu tractorul pe conturul parcelei, ca utilajul inteligent să memoreze perimetrul zonei respective. Odată memorate granițele terenului, tractorul nu le va mai uita cât va trăi.
De ce e mai bun un tractor cu autoghidaj, decât unul condus de om
Specialistul IPSO explică : “Spre exemplu la o simplă împrăștiere de îngrășământ, cum la o trecere se împrăștie pe o bandă de 20-30 de metri lățime, aveai nevoie de un om la un capăt de rând să-ți măsoare distanța să știi unde să vii tura viitoare și al doilea om la celălalt capăt al terenului, la fel, să măsoare din 30 în 30 de metri și tractoristul trebuia să-și imagineze el care ar fi linia între cei doi oameni, având unul în față și unul în spate și să meargă drept pe acea linie imaginară, ca să vorbim de precizie”.
Mai mult, GPS-ul merge și noaptea și în condiții de ceață și în condiții de praf: “De pildă anul trecut în condiții de secetă, la semănat când te duceai nu era o problemă, că praful se ducea în spate, dar la întors praful venea direct în față și tractoristul nu vedea absolut nimic. Pentru cei care n-au avut sisteme de ghidare prin satelit trebuiau să caute o bornă de marcator și cu tot praful ăla era imposibil să se vadă ceva”. Având autoghidaj, în care utilajul își calculează poziția în funcție de datele de la sateliți, tractoristul e ca un pilot de avion care traversează o zonă de nori. Atât avionul și tractorul merg și-și fac treaba indiferent de condițiile de vizibilitate redusă.
Pe lângă Vodafone, Orange, Cosmote și DigiMobil, există și rețeaua GSM John Deere, cu abonament de 500 euro/an
John Deere este și provider de servicii de telecomunicații pentru fermieri, utilajele agricole având în dotare și un sistem de monitorizare complementar, denumit JD Link, care îi arată fermierului în fiecare clipă un set impresionant de date despre utilajul său: “Tractoarele au montate pe ele un modem de telefonie mobilă cu cartelă sim și ele transmit informațiile în acest mod. Pentru a avea acces la acest serviciu, fermierul plătește un abonament direct la John Deere, în valoare de 500 de euro/utilaj/an”.
Dar de ce ar avea nevoie un fermier de un tractor cu cartelă sim? Ne explică Ciprian Ion de la IPSO: “ În clipa de față agricultorul poate să știe tot ce se întâmplă cu utilajele lui. E o interfață foarte prietenoasă. Îmi trebuie un smartphone care are android sau un IPhone și știu unde este utilajul meu, cât este consumul de carburant, știu dacă lucrează cu puntea față cuplată, dacă folosește ghidarea prin satelit sau nu. Practic e imposibil să mai sustragi combustibil când un astfel de raport îți dă consumul în litri/oră: «Tractorul tău a lucrat astăzi patru ore, dintre care 30 de minute a stat la relanti, adică cu motorul pornit fără să lucreze și ți-a consumat litri de motorină» și îți dă exact inervalul orar în care motorul a stat la relanti. JD Link îți spune și îți arată pe hartă locația unde este utilajul în orice moment, îți arată orice defecțiune apărută, adică orice cod de eroare îți apare în tractor îl ai în timp real pe telefon, fie că e vorba de nivel scăzut de combustibil, de nivel scăzut de lichid de răcire, sau de vreun cod care semnalează o defecțiune. În plus, eu ca fermier, pot intra din biroul meu pe pagina de internet My John Deere, unde are acces fiecare client, pe baza unui cont personal cu parolă și cod unic de identificare. Acolo poți de exemplu să te conectezi la display-ul tractorului sau al combinelor și să ai acces la toți parametrii tractorului. În plus, pot să-l văd eu ca dealer care l-a vândut, sau poate să-l vadă inginerul dumneavoastră din fermă. «Și la ce te ajută?» , o să mă întrebați. Vă dau un exemplu. Fiindcă munca în agricultură e sezonieră, uneori dai de oameni care nu au experiență și de care ai nevoie doar pe perioada de campanie și îi instruiești cum trebuie să folosească utilajul, dar nu întotdeauna un tractorist novice poate să se descurce ca unul experimentat. Și atunci nu mai e nevoie să te duci la el tot timpul. Te conectezi la monitorul tractorului de pe calculatorul de acasă și îi spui : «Apeși acolo, apeși dincolo». În felul ăsta îl ajuți să-și strunească utilajul”.
John Deere oferă și ajutor de la distanță pe partea de service, serviciu care se numește Service Adviser: “Dacă de exemplu un fermier are un tehnician care este la început și nu are experiență foarte mare și sesizează că tractorul nu funcționează cum trebuie, sună la noi și șeful nostru de atelier de la București se conectează la calculatorul celui care este în tractor la Craiova sau la Botoșani și poate să facă o diagnoză a utilajului, ori să facă o calibrare sau un upgrade de soft. În service ajungi cu tractorul doar dacă ai de schimbat vreo piesă”.
Interesant e că reprezentanții John Deere pot vedea în fiecare moment pe harta României câte utilaje John Deere sunt active, fiecare cu localizarea lui. Cu toate astea producătorul nu are acces la istoricul activității mașinilor agricole, privilegiu pe care producătorul îl pierde automat în clipa în care clientul achiziționează produsul. Mai mult, distribuitorii dintr-o țară nu pot vedea decât utilajele active în țara respectivă, nu și pe cele din țările vecine.
Ca ultimă inovație în materie de servicii, în ultima perioadă John Deere a început implementarea unui sistem de hot-spoturi pentru fermieri. În zonele cu potențial agricol ridicat de pe teritoriul României, producătorul de tractoare plantează antene RTK al căror semnal să acopere o suprafață cât mai mare. Astfel, atunci când un fermier își cumpără un utilaj agricol, nu mai e nevoit să-și cumpere și o antenă fixă pe care să o amplaseze undeva în cadrul fermei, ci beneficiază de semnalul hot-spotului, care-i permite corectarea poziției cu o precizie de 2,5 cm.
Din punct de vedere al densității de utilaje agricole cu sistem de autoghidare, Ungaria ocupă primul locul fruntaș în Sud-Estul Europei, iar România devansează ușor Bulgaria, Serbia are foarte puține astfel de sisteme funcționale, iar Ucraina a început să manifeste un interes crescând pentru aceste tehnologii.
Sistemele GPS cresc productivitatea și aduc economii la combustibil
Utilizarea sistemelor de autoghidaj AutoTrac reduce suprapunerile cu 90%, însă beneficiile se regăsesc și în economia de operații, de timp și de combustibil. Ciprian Ion de la IPSO dă un exemplu: “La combina fără sistem de ghidare prin satelit trebuie să lăsăm minim 40 de centimetri gol la header și acei 40 de centimetri se repetă la fiecare tură, la dus 40 cm, la întors alți 40 cm. Minim. Este o pierdere garantată. Apoi faptul că nu mergi drept și pleci cu 40 într-o parte, în capătul celălalt s-ar putea să ieși mai puțin sau mai mult și o să mai ai nevoie de cel puțin o tură-n plus ca să îndrepți ce ai făcut greșit”.
Ca și cum atâta tehnologie n-ar fi de ajuns, în 2012 John Deere a lansat Machine Sync, care comunică între ele, schimbând informații prețioase una cu cealaltă, fără ca tractoriștii să le audă cum «vorbesc». De pildă o combină Sync comunică cu tractorul cu remorcă venit să preia recolta din buncărul combinei și preia controlul asupra comenzilor tractorului, într-o subordonare de tip master-slave, pentru optimizarea descărcării. Specialistul IPSO explică: “Cum se face clasic la noi ? Combina intră la recoltat și în momentul în care s-a umplut buncărul, își aprinde girofarul și așteaptă până vine cineva să-l descarce. Și tractoristul stă acolo 5-10 minute, depinde cât de liber este și ce are de făcut. Acum însă, tractorul care stă la capăt de rând știe tot timpul cât de încărcat este buncărul din combina care recoltează, operatorul văzând pe monitorul din tractor acest parametru al combinei. Dacă respectivul operatorul de pe tractor are în arie 3-4 combine, știe că prima are să zice 70% din buncăr plin, cealaltă 80% și o alta 10% și știe din timp unde o să se ducă. Apoi, când s-a făcut chemarea, adică când operatorul din combină apasă un buton, cel din tractor primește mesajul celui din combină, și nu trebuie decât să pornească tractorul și să apese un singur buton. Apoi tractorul merge singur până paralel cu combina și își adaptează viteza în funcție de viteza combinei. Dacă combina virează stânga, tractorul virează automat stânga, dacă combina virează dreapta, tractorul virează automat, dacă combina mărește viteza, tractorul face la fel. Mai mult, operatorul combinei poate să dirijeze tractorul fără intervenția operatorului tractorului. Cel din tractor n-are nici o treabă. Stă pe scaun și atât, iar cel din cabina combinei poate să îl deplaseze mai înainte sau mai înapoi ca să umple uniform remorca”.
Machine Sync permite și optimizarea recoltării efectuate simultan cu mai multe combine: “Noi avem la un client 10 combine care lucrează simultan, primesc informații una de la cealaltă și în momentul în care intră prima, cealaltă intră trei brazde mai în drepta, apoi următoarea 5 brazde mai în dreapta și apoi la sfârșit, când au terminat de lucru și ies toate din ogor, nu rămâne absolut deloc nerecoltat. Și foarte important, nu există riscul ca ele să se întâlnească la jumătatea rândului, să se încurce una pe alta. Ele își socotesc modul optim, ca să străbată fiecare cât mai puțin și să recolteze tot”.
L-am întrebat pe reprezentantul John Deere dacă oamenii n-au inventat și tractorul care nu mai are deloc nevoie de om la bord. Răspunsul lui Ciprian Ion a fost: “Nu. Deocamdată nu”.
Articolul a fost publicat în ediția din decembrie 2013 a revistei Agrointeligența
