Crăparea tulpinilor de rapiță: cauze și tratamente urgente
agrointeligenta.ro -
Crăparea tulpinilor de rapiță în primăvară sau chiar ruperea tulpinilor de rapiță la pornirea în vegetație. Probleme cu care se confruntă fermierii care au înființat culturi de rapiță de toamnă. Cauzele care provoacă crăparea tulpinilor și tratamentele care trebuie aplicate de urgență sunt prezentate în acest articol.
La începutul primăverii, în mai multe ferme se observă în fiecare an fisuri și leziuni la nivelul tulpinilor de rapiță. Unele crăpături sunt atât de adânci că au favorizat dezvoltarea locală a infecțiilor fungice.
Fisuri la nivelul tulpinilor de rapiță după o iarnă blândă
Crăparea tulpinilor de rapiță se manifestă după o iarnă caldă și în care primăvara se instalează rapid, cu fluctuații de temperatură și înghețuri de noapte și de dimineață.
În zonele în care iarna a fost foarte blândă, mulți fermieri spun că rapița nu a iernat așa cum trebuie și practic a rămas permanent într-o stare de semi-vegetație, ceea ce a condus la un consum de nutriție.
Înghețurile târzii au provocat înclinarea tulpinilor de rapiță, a tulpinilor de inflorescență, ondularea frunzelor și au dus la numeroase micro-leziuni tisulare.
Zilele calde, cu peste 20 de grade Celsius, alternate cu perioade reci pot determina o dezvoltare haotică a plantelor de rapiță – unde acestea au avut o creștere accelerată într-un timp scurt, au apărut și crăpăturile la nivelul tulpinilor.
Plantele foarte bine dezvoltate – cele mai vulnerabile
Fenomenul de crăpare a tulpinilor de rapiță este mai des întâlnit la culturile foarte bine dezvoltate, cu aprovizionare bună de azot și cu umiditate optimă. La aceste parcele, plantele au avut un avânt puternic după ieșirea din iarnă.
Este evident că fermierul nu poate controla evoluția fenomenelor meteo – principala cauză care favorizează crăparea tulpinilor de rapiță, însă poate avea grijă să echilibreze fertilizarea culturilor pentru a reduce fenomenul. De subliniat că tulpinile prezintă fisuri mai ales la culturile unde s-a administrat mult azot și nu s-a echilibrat aportul cu alți macro și micronutrienți. Menționăm aici mai ales potasiul și borul care ajută ca raportul rădăcină-tulpină-frunze să fie unul echitabil. În plus, potasiul acționează ca un antigel și scade punctul de îngheț al sevei, în timp ce borul, dacă lipsește, contribuie la crăparea tulpinilor care prezintă o descuamare specifică în urma carenței.
Când sunt fisurile în tulpină un pericol pentru cultură
Fisurile la nivelul tulpinilor de rapiță sunt prezente cam în fiecare an la nivelul culturilor de rapiță și nu reprezintă un fenomen deranjant sau periculos dacă nu se manifestă la o proporție mai mare în cultură. Dacă fisurile sunt superficiale, ele se vindecă rapid și nu trebuie să vă faceți griji.
Fisurile mai adânci și mai lungi – de peste 10 cm, prezente pe tulpinile de rapiță, nu trebuie neglijate. Aceste crăpături nu se pot vindeca și sunt o portiță de acces în plantă pentru infecțiile fungice, precum putregaiul cenușiu provocat de ciuperca Botrytis cinerea. Boala va afecta plantele slăbite, iar miceliul dezvoltat pe tulpină se poate dezvolta rapid, întrerupând aportul de apă și de substanțe nutritive. Plantele cu grad mare de infestare sunt pierdute. Prin urmare, dacă prezența crăpăturilor profunde la nivelul tulpinilor de rapiță este una ridicată, se impune un tratament fungic cu acțiune de prevenție. Se pot aplica cu succes fungicide pe bază de substanțe active din grupul triazolilor sau a strobilurinelor pentru a limita dezvoltarea putregaiului cenușiu.
Alte posibile cauze pentru crăparea tulpinilor de rapiță în primăvară
Nu doar fenomenele meteo și excesul de azot pot cauza crăparea tupinilor de rapiță. Fenomenul poate apărea și ca urmare a atacului dăunătorilor, a gândacilor. Primăvara devreme, aceștia depun ouăle din care vor ecloza larvele ce vor deteriora interiorul tulpinilor, slăbind plantele și cauzând pierderea acestora. Spre deosebire de crăpăturile apărute de la îngheț, aceste fisuri debutează cu o gaură mică – cât mușcătura gândacului. Analiza unei secțiuni transversale a tulpinii va evidenția prezența unor țesuturi mai roșiatice și a larvelor care se hrănesc în interior.
Fisurile din tulpinile de rapiță pot fi cauzate și de către anumite boli ale acestei culturi. Una dintre acestea este verticiloza, cauzată de Verticillium longisporum. Semnele apar în primă fază ca niște dungi mai întunecate, care apoi se dezvoltă într-o necroză la nivelul tulpinii. O altă boală care afectează este putregaiul alb – Sclerotinia sclerotiorum, despre care fermierii nu mai au nevoie de nicio prezentare. De precizat că atacul acestei boli începe să apară tot mai devreme, cu o afectare puternică a plantelor înainte de înflorire. Sunt încă situații izolate, dar reprezintă un indicator a unor modificări la nivelul bilogiei ciupercii pe măsură ce aceasta se adaptează schimbărilor climatice.
