• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Strategia anti-pestă în fermele lui Iosif Pazuric: Fiecare angajat primește gratuit un porc pe an!

    Daniel Befu -

    Orădeanul Iosif Pazuric este unul dintre jucătorii majori din vestul țării în domeniul nutrețurilor combinate, al fermelor avicole și de suine. Pe partea de suine, după un proces investițional complex și de lungă durată, în care antreprenorul a făcut modelări, extindere, prin construcția de spații de hale noi și modernizări de instalații, în prezent operează două ferme de reproducție, una de 4.500 de capete și alta de 800 de capete, care asigură scrofițele de reproducție, o fermă de tineret de 24.000 de capete și două ferme de gras, una de 24.000 capete și alta de 16.000 de capete.

    Din cauza interdicției producătorilor români de a ieși cu carnea de porc la export, vinde abatoarelor de pe piața românească. ”Într-o perioadă puteam să vindem și în Ungaria dar din cauza faptului că suntem singura țară din Europa în zona roșie, nu mai avem acces în străinătate”, își amintește Pazuric.

    Într-un an crunt pentru activitatea de creștere a porcului, au existat totuși și măsuri care în vremuri normale n-ar fi însemnat mare lucru, dar care în 2020 au reprezentat veritabile guri de oxigen pentru industrie.

    ”Comisia Europeană a dat voie să se dea până în 250.000 euro de exploatație cu titlu de ajutoare COVID, să zicem, pandemia fiind unul din punctele ce au influențat scăderea consumului și scăderea prețurilor, deci, scăderea prețurilor. La noi, s-a dat anul trecut în jur de 120.000 euro de exploatație. Sumele acelea au fost un ajutor nesperat în momentul respectiv. Acum însă, se pare că nu se dorește sprijinirea fermelor comerciale de către statul român, cu acest ajutor permis de către Uniunea Europeană. Spun asta deoarece nu există în bugetul anului 2021 specificate sume prin care să fie ajutați fermierii din această branșă”, își exprimă dezamăgirea producătorul.

    Regulile de biosecuritate sunt lipsite de valoare, dacă respectarea lor nu e controlată

    Una dintre marile teme de contradicție din zootehnia românească, a fost ceea ce în percepția publică s-a cristalizat ca fiind o relație antagonică între producătorii industriali de porc și micii gospodari, care din tată-n fiu își cresc în cotețul din ogradă porcul de Crăciun. De-a lungul anilor, Iosif Pazuric a fost constant în abordarea sa privitoare la acest pseudo-conflict. El consideră că gospodăriile populației trebuie să respecte o serie de reguli stricte, pentru că altfel riscă să expună la virusul pestei porcine africane marile complexe de porcine din proximitate. ”Soluția pentru eliminarea pestei porcine africane e să se stopeze comerțul ilegal, atât în fermele comerciale cât și cetățeanul care crește un porc în cotețul din fundul curții. E nevoie de educație în primul rând și de verificare de către medicii veterinari de circumscripție, a respectării de către populație a acestor norme de biosecuritate în gospodării. Din păcate există un control superficial al circulației animalelor vii sau o lipsă de control, să-i zicem așa. De aici toată problema. Vin mistreții, ei sunt sursa și izvorul să zicem așa, rezervorul de viruși, omul este vectorul de transmitere, iar după ce ajunge în comunitate, de acolo, prin intermediul comerțului ilicit sau nefiscalizat, ajunge dintr-o zonă în alta, ajungând să afecteze fermele mari”, consideră producătorul bihorean.

    ”A crește porci în gospodărie nu este o activitate profitabilă”

    Totodată, Pazuric face și o predicție documentată, privitoare la viitorul porcului de lângă casă. ”În țările în care există o bunăstare materială de la un anumit nivel în sus, omul nu mai este nevoit să crească porci, pentru că nu e o fericire să ții un animal în spatele curții și să nu poți pleca de acasă nici sâmbăta nici duminica, nici în concediu, nici de sărbătoare. A crește porci în gospodărie nu este o activitate profitabilă. Omul de la țară nu o cuantifică în bani, fiindcă valorifică în creșterea porcului reziduurile alimentare care îi rămân, cu toate că este interzis acest tip de hrănire. Mai are o tarla mică de porumb acolo, pe care îl macină și cu el crește porcul sau porcii pe care îi are în coteț. Clar, o astfel de îndeletnicire nu poate să fie rentabilă, din moment ce noi, în sisteme industriale, unde cu 10 oameni creștem 20.000 de capete, tot nu suntem performanți. În acest context e clar că cel care crește acasă un porc, nici atât. Este greu. E o situație paradoxală din care se poate ieși într-un singur fel. În momentul în care puterea economică a populației crește, omul ăla nu o să mai crească porc în fundul curții, pentru că nu va mai avea nevoie. El greșește când crește porci în gospodărie nu doar din considerente economice, ci și nutriționale. Spun asta pentru că acea carne o introduce în congelator sau o saramurează pentru o conservare mai îndelungată. Știu că există produse tradiționale pe care mulți le apreciază, inclusiv eu, dar o carne proaspătă o găsești acum la orice alimentară. Iei un kilogram, l-ai prăjit și asta este. Nu trebuie să consumi un porc conservat, fiindcă își pierde din valoare după ce îl introduci în congelator. De ce Ungaria, Cehia și Slovacia au avut aceleași obiceiuri, ba chiar era încurajată creșterea în zona Ungariei și a Cehiei. La un moment dat, în aceste țări chiar era o formă de business la începuturile capitalismului, dar ușor, ușor, după ce puterea de cumpărare a personalului sau a oamenilor a crescut, lumea a renunțat la creștere pentru că în fiecare sătuc există magazin alimentar ori câte o băcănie care taie 1-2 porci pe zi, deci s-a schimbat comerțul cu carne. Acum, în loc sunt ferme specializate care se ocupă cu asta. Chiar dacă este o fermă micuță, de doar 50-100 de capete, totuși este o fermă și respectă normele de biosecuritate”, opinează cu luciditate pe acest subiect, Iosif Pazuric.

    Fermele care reușesc să se mențină indemne de pesta porcină, sunt lăsate din mână de autorități

    Pentru producător e de neînțeles strategia de sprijinire a fermelor de porci, în contextul unor ani devastatori pentru branșă.

    ”În momentul în care ajunge pe o rază de 10 km de o fermă comercială care respectă toate regulile jocului, uneori comunitatea europeană și statul român, prin legile care le aplică, blochează circulația animalelor. Ia această măsură pe bună dreptate, să zicem, dar neoferind absolut nici o compensație pentru cei afectați de blocaj. O fermă care rămâne în blocaj peste 30 de zile, dacă apoi are în jur un alt focar, mai stă alte peste 30 de zile. Noi am stat aproape două luni cu fermele blocate și am în situația să livrăm porcul de 200 de kilograme. Asta a însemnat pierderi colosale. Un asemenea blocaj este catastrofal și el se cumulează cu un alt efect dramatic generat de faptul că în momentul de față există un raport invers între prețul cărnii de porc și prețul materiei prime, atât cereale, cât și proteice, care au ajuns la prețuri istorice exorbitante, vizavi de crescătorii de animale pasăre-porc, care generează la toți crescătorii pierdere. Închipuiți-vă că într-o fermă de porci există un flux continuu. În fiecare săptămână se fac monte, în fiecare săptămână se fac înțărcări, în fiecare săptămână se mută categoriile de animale dintr-un loc în altul: de la zona de fătare către zona de tineret și către zona de gras. În momentul în care intervine un asemenea blocaj, tot acest flux se blochează. Nu mai poți să muți animalele dintr-un compartiment într-altul. Poți să le muți până la un moment dat, circa 1-2 săptămâni și pe urmă începe supraaglomerarea, care generează mortalitate excesivă și care mă face pe mine, producător, să pierd și dreptul la măsurile de bunăstare dinspre APIA și nu mai primesc nici un ban. Cei care au fost afectați de virus și au fost nevoiți să taie animalele sunt despăgubiți. Deci ei, prin faptul că pierd câteva luni de producție, totuși primesc despăgubiri la nivelul pieței pentru pierderile cauzate, dar fermele care rămân blocate pierd bani și ușor, ușor ajung în incapacitate de plată. După ce stai 2 luni de zile și nu ai livrat porci ești total bulversat. Închipuiți-vă cum e când ai 20.000 de porci suplimentari pe aceleași spații. Se nasc 20.000 în fiecare lună și se livrează 20.000. Însă când rămân pe loc cei 20.000 care erau și mai încarci cu dublu capacitatea fermei. Cam ce se întâmplă acolo? Stau claie peste grămadă, ai mortalități elevate și consumuri specifice peste normele specifice. Consumurile cresc foarte mult. Dacă într-o zonă de creștere care respectă parametrii tehnologici ai un consum specific de 2,5-2,6, când ai supraaglomerare depășești 3,5. În plus, colac peste pupăză, un porc gras este devalorificat la abatoare și primește un preț de mizerie. Dacă un porc se vinde cu 5,50 lei/kg, porcul de greutăți mari se vinde cu 5 lei/kg în condiții bune și chiar cu 4,8 lei/kg”, declară acesta.

    Oferă fiecărui angajat câte un porc gratuit în fiecare an

    Până acum fondatorul Nutrientul Group a rezistat până acum presiunii virusului care a făcut ravagii la alți mari producători. Admite că oricât de bine ar încerca să controleze situația și să minimizeze riscurile de biosecuritate, întotdeauna va exista și o mică probabilitate de infectare care scapă oricărui control.

    ”Toți crescătorii de porci mari, cel puțin noi și alte ferme mari pe care le cunosc, aduc mâncare de la firmele de catering și nu are voie nimeni să introducă mâncare din afară prin geanta proprie. Lumea are un traseu strict, respectă normele, se dezbracă, se dezinfectează, trece în zona curată unde va primi mâncarea care nu conține carne de porc, care ar putea fi pasibilă de a fi infectată cu virusul pestei. Acestea sunt cheltuieli suplimentare pentru orice firmă, care consider că fac parte din linia normală de respectare a normelor de siguranță îți asigură protecția. Chiar și cu toate aceste măsuri, nu poți să garantezi că într-o bună zi nu se va produce o breșă de biosecuritate. Virusul nu este unul care se plimbă călare pe un cal să-l vezi, ca să te poți apăra de el. Este unul care stă pe un fir de păr din nasul omului. Dacă a fost într-o zonă infestată, degeaba face duș, dacă atunci când merge prin fermă, strănută, tușește și scuipă virusul în dreapta și în stânga. Sau poate e adus de un țânțar care mușcă un mistreț infectat și pe urmă vine în fermă și mușcă un porc. De la un porc se transmite în toată ferma. Dar, de regulă, cel puțin din ce am citit și din ce am auzit, omul este cel care transmite pesta și noi am mai luat măsura ca anual, fiecare salariat să primească un porc pentru sacrificare, ca să nu-și crească porc acasă. Asta ne dă liniștea că în zona angajaților noștri nu există izvor de pestă, care să reprezinte o posibilă zonă de infectare”, detaliază producătorul.

    În ciuda contextului deloc de invidiat în care a trebuit să își desfășoare activitatea în ultimii ani, Iosif Pazuric nu regretă că a intrat în acest domeniu de activitate care acum pierde bani, dar care în perioada când a achiziționat fermele de suine, era un business corect, cu o profitabilitate mulțumitoare. Tot ce speră e să reziste până când acele vremuri se vor întoarce din nou.



    Te-ar mai putea interesa

    Fermierul George Mihai și-a cumpărat propriul tun antigrindină pentru a-și proteja culturile Viorel Nica a eliminat colțurile neirigate de pe sole! Tehnologia ultimul răcnet se amortizează în 3 ani! Fiți pragmatici! Scopul este ca dvs. să fiți consultați pe cheltuirea banilor europeni între 2021 și 2027! Pintea ca ministru este unul dintre mijloace!

    Ultimele știri

    Terenuri agricole de vânzare în Ucraina. Noua lege funciară intră în vigoare la 1 iulie Mana la roșii: cauze, semne, tratament, prevenirea bolii la tomate Perioada de retenție a animalelor în ferme omoară piața cărnii de vită din România!