• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cinci fermieri și strategiile lor pentru cultura de rapiță din acest an

    Răzvan Coțianu -

    Cultura de rapiță se anunță marea câștigătoare în acest an. Pe fondul unor prețuri bune pentru recolta din acest an, fermierii au în vedere îngrijirea culturii până la faza de recoltare. Despre strategia pentru rapiță în acest an am discutat cu cinci fermieri, fiecare cu tehnologia și planul său pentru oleaginoasa-regină.

    Tehnologia de cultivare a rapiței se diferențiază în funcție de climă, relief și de particularitățile solului. Aplicarea corectă a tehnologiei reprezintă principala direcție de intensificare a producției prin: lucrarea corectă a solului și introducerea completă a unei tehnologii mecanizate și adaptate speciei, utilizarea controlată a îngrășămintelor, combaterea bolilor, dăunătorilor și a buruienilor prin măsuri integrate.

    Cele mai bune plante premergătoare culturii de rapiță sunt cele care eliberează terenul timpuriu: cerealele de toamnă (grâul și orzul), cartofii timpurii, leguminoasele boabe (mazărea) și borceagul de toamnă.

    Lucrarea de cartare a solului este de importanţă majoră pentru orice fermier. Este obligatoriu să se cunoască ce elemente nutritive, ce aciditate sau ce compoziţie are solul din loturile exploatate. În opinia lui Lucian Buzdugan, înainte de semănat, există mai multe modalităţi de a lucra solul: mobilizarea acestuia la o adâncime de 20 până la 25 de centimetri, concomitent cu încorporarea îngrăşămintelor şi compactarea solului, discuirea la o adâncime de 15 centimetri, odată cu încorporarea îngrăşămintelor de pe mirişte şi apoi o lucrare de tăvălugire a solului si, nu în ultimul rând, semănatul direct în mirişte, în sistem no-tillage (fără arat sau alte lucrări ale solului). În general, intervalul optim pentru semănarea rapiţei este 20 august – 5 septembrie pentru nordul ţării, respectiv 25 august – 15 septembrie pentru zona de sud.

    Cinci fermieri cultivatori de rapiță chestionați de Agrointeligența-AGROINTEL.RO prezintă detalii cu privire la anul agricol 2019-2020, dar și referitoare la perspectivele din anul curent.

    Culiță Dobrotă, județul Sălaj:  “Anul agricol 2019-2020 a fost un an bun pentru societatea noastră și pentru zona noastră (județul Sălaj). Am cultivat 200 de hectare de porumb, 100 hectare floarea-soarelui, 100 hectare grâu, 100 cu soia si 100 de hectare cu rapiță. Producția medie la rapiță a fost de 3 tone la unitatea de suprafață. Densitatea la semănat a fost de 60 b.g la m.p., plantele răsărite fiind de 40 la metrul pătrat. Schema de fertilizare a fost următoarea. Înainte de semănat am aplicat îngrășământ complex N/P/K 14/14/14, în cantitate de 200-220 kg/ha. Toamna am aplicat, de asemenea, un erbicid pentru combaterea samulastrei și un insecticid. În vegetație, la începutul primăverii, am administrat nitrocalcar 200 kg/ha și apoi uree 150 kg/ha, la lungirea tijei florale. Un lucru esențial care trebuie să îl spun. Fertilizarea culturilor trebuie să aibă la bază cartarea agrochimică a terenurilor. Este un lucru extrem de important. Tehnologia aplicată trebuie să fie cât mai apropiată de ceea ce se cere, de ceea ce trebuie. Pentru sezonul 2020-2021, rapița am însămânțat-o în ultima decadă a lunii august. Dar germinarea a început abia la începutul lunii octombrie. La acest moment, plantele se prezintă bine.”

    Vasilică Năstasă, județul Vaslui: „În anul agricol 2019-2020 am cultivat, cu rapiță, 1200 de hectare. Semănatul l-am realizat la începutul lunii august. Am avut și avem probleme mari cu lipsa precipitațiilor în zona noastră (județul Vaslui) și suntem nevoiți să realizăm semănatul, de multe ori, în teren uscat. Din păcate, 300 de hectare le-am pierdut până în iarnă, din cauza lipsei germinării, iar alte trei sute le-am întors în primăvară. Semănatul devreme presupune aplicarea a trei tratamente cu insecticide până la intrarea în iarnă. Schema de fertilizare a început cu aplicarea separată a fosforului înainte de înființarea culturii (încorporare în sol), doza variind între 70 și 80 kg/ ha s.a. P2O5. Azotul l-am administrat fracționat, doza totală pe un ciclu de vegetație fiind de 170 de kg/ha N substanță activă. Îngrășămintele cu azot aplicate au fost nitrocalcar și azotatul de amoniu. Mai mult nitrocalcar, pentru că solurile exploatate sunt acide în zona noastră. De asemenea, am aplicat tratamente de combatere a bolilor și dăunătorilor și în primăvară. Producția a variat între 1,7 tone și 2 tone în funcție de parcelă. În sezonul 2020-2021, am cultivat aproximativ 1000 de hectare de rapiță. Plantele arătă foarte bine, dar deocamdată nu mă pronunț în ceea ce privește estimarea producției.”

    Daniel Rusea, județul Călărași:  „Societatea noastră lucrează terenuri în județul Călărași. În anul 2019, am însămânțat 650 de hectare de rapiță. Lucrarea de înființare a debutat la data de 24 august. Tehnologia pe care o aplicăm la înființarea culturii este una care presupune o intervenție minimală asupra solului. Utilizăm o semănătoare de mare precizie, densitatea fiind de 530-540 mii de boabe germinabile la unitatea de suprafață (hectar). În vegetație s-a atins densitatea de 50 de plante/mp. Fertilizarea culturii presupune administrarea, la semănat, a unui îngrășământ complex, 175-200 kg/ha. Apoi în toamnă (la sfârșitul lunii octombrie) am aplicat 100 kg/ha azotat de amoniu, adică 35 kg/ha N s.a. Imediat după data de 1 martie 2020 am administrat nitrocalcar în cantitate de 250 kg/ha, iar către sfârșitul lunii aprilie am mai aplicat 200 kg de azotat de amoniu. În anul agricol 2019-2020 nu am aplicat fertilizanți pe bază de sulf (care conțin azot cu sulf), din cauza costurilor ridicate. Din punct de vedere fitosanitar, presiunea de atac a fost produsă de dăunători, în special Meligethes și Ceutorhynchus. Am efectuat trei tratamente preventive de combatere în primăvară și două în toamnă (o aplicare cu fungicid și o alta cu insecticid). Producția medie pe cele 650 de hectare a fost de 2800 de kilograme la hectar. În toamna anului 2020 nu am mai aplicat îngrășământ complex, dar am administrat 100 kg/ha azotat de amoniu. Germinația a fost foarte bună. Densitatea înregistrată a fost de 49 sau 50 de plante la metrul pătrat.”

    Cultura de rapiță în ferma lui Mihai Ion, în anul 2020

    Ion Mihai, județul Giurgiu:  „Anul 2020 a fost un an foarte greu. Societatea are două puncte de lucru. Unul la Băneasa, în județul Giurgiu și cel de-al doilea la Perișoru, în județul Călărași. Rezultatele de producție de la Perișoru au fost foarte proaste. În punctul de lucru de la Băneasa, cultura de rapiță a evoluat bine spre foarte bine. Am semănat, în toamna 2019, 250 de hectare, iar producția înregistrată a fost de peste 3,3 tone/ha. Densitatea a fost de 50 plante la metrul pătrat. În punctul de lucru de la Perișoru nu am cultivat rapiță. Tehnologia aplicată a fost una clasică. Am fertilizat cu îngrășăminte complexe la semănat, iar în vegetație am aplicat produse pe bază de azot. Rapița semănată în septembrie 2020, la începutul lunii, s-a prezentat foarte bine, a răsărit uniform și s-a dezvoltat normal. În zona noastră, resursele pluviometrice au scăzut de la un an la altul. Vom vedea cum va fi producția în acest an.”

    Cultură de rapiță în ferma lui Marcel Cosma, în 2020

    Marcel Cosma, județul Sălaj: „Rapița reprezintă aproximativ 20 % din structura culturilor din exploatația agricolă. Toate terenurile (este vorba de suprafețe agricole din județul Sălaj) sunt lucrate în sistem neirigat. Structura solului și particularitățile terenului (suprafețele sunt în pantă) implică costuri suplimentare. Terenurile sunt cu textură grea, ușor alcaline. În toamna anului 2019, am cultivat 155 de hectare cu rapiță. Producția medie a fost de 2200 kg/ha. Cultura a fost fertilizată cu îngrășământ complex NPK (cu o concentrație redusă în azot) cu eliberare controlată și disponibilitate totală, cantitatea administrată fiind de 250 kg/ha, apoi în vegetație am aplicat azotat de amoniu 200 kg/ha și amosulf 200-250 kg /ha, fertilizant cu eliberare lentă. Densitatea a fost de 50-55 plante la metrul pătrat. La sfârșitul primăverii 2020, din cauza ploilor, am înregistrat o presiune de atac a agenților patogeni, dar și a dăunătorilor.”



    Te-ar mai putea interesa

    Perioada de retenție a animalelor în ferme omoară piața cărnii de vită din România! Siloz de cereale – închis de Garda de Mediu! Amenda pentru traderul COFCO – 40.000 de lei! Prețul unui litru de lapte de vacă. Cu cât se vinde laptele direct din fermă

    Ultimele știri

    Terenuri agricole de vânzare în Ucraina. Noua lege funciară intră în vigoare la 1 iulie Mana la roșii: cauze, semne, tratament, prevenirea bolii la tomate Invitație la Bayer Agro Arena 2021 de la Domnești, județul Argeș