Perioadele interdicție pentru pășunat: calendar 2021-2022. Legislație în vigoare
Roxana Dobre -
Perioadele de interdicție pentru pășunatul animalelor, un calendar pentru anul agricol 2021 – 2022. Legislația în vigoare prevede perioade și termene clare în care scoaterea animalelor la pășunat nu este permisă.
În acest articol:
Una dintre cele mai aprinse discuții din sectorul agricol îl reprezintă de mai mulți ani situația crescătorilor de animale care pășunează pe suprafețe ce nu le aparțin, unde nu au drept de pășunat sau chiar în culturile agricultorilor. Această practică trebuie semnalată organelor de ordine publică – poliția, care aplică amenzi contravenționale conform reglementărilor în vigoare. Dacă în urma încălcării proprietății private se înregistrează pagube, pentru recuperarea acestora, persoana vătămată se poate adresa instanței.
Când este interzis pășunatul animalelor
În fiecare an, fermierii, dar și crescătorii de animale ne adresează întrebări cu privire la regimul de pășunat. La acest moment, legislația în vigoare prevede o anumită perioadă în care pășunatul animalelor este interzis, iar pentru una dintre subvențiile achitate de APIA pe suprafață, această perioadă este mai lungă. De asemenea, pășunatul este interzis în păduri, dar și pe proprietatea privată a altor persoane, fără acord expres al acestora cu privire la pășunatul pe respectivele suprafețe.
Legea care interzice pășunatul pe timpul iernii
Legislația în vigoare privind perioadele de interdicție la pășunat a fost actualizată în aprilie 2021. Astfel, printr-o modificare adoptată la Legea Vânătorii, începând din acest an au intrat în vigoare noi termene pentru pășunatul animalelor.
Conform Legii nr. 13/2020 pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, perioada de interdicție pentru pășunat este valabilă între 6 decembrie și 24 aprilie în fiecare an, cu anumite excepții.
Prin noua Lege a Vânătorii, la articolul 23 alineatul (1), litera c) s-a interzis ”pășunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie și 24 aprilie, cu excepția cazurilor în care proprietarul animalelor domestice este proprietar sau deține cu orice titlu terenul agricol sau are acordul scris al deținătorului de teren agricol pe care se pășunează și care este înregistrat la unitatea administrativ-teritorială”.
Perioadă de pășunat interzis pentru subvențiile APIA
Pășunatul este interzis complet de toamna până primăvară și ca o condiție pentru o subvenție în valoare de 250 de euro pe hectar, achitată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Astfel, pășunatul este interzis în perioada 15 octombrie – 15 martie pentru fermierii care au accesat Pachetul 7 – Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis), schemă ce primește 250 euro/ha/an.
Conform condițiilor impuse de APIA, transmise pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO, fermierii care au bifat acest pachet în cererea pentru subvenții au avut ca condiție principală ca în fiecare an de angajament, după data de 15 septembrie, să înfiinţeze o cultură de cereale de toamnă (grâu, orz, secară, triticale) sau de rapiţă. ”Însămânţarea cerealelor de toamnă (grâu, orz, secară, triticale) sau a rapiţei trebuie finalizată înainte de data de 15 octombrie”, precizează sursa citată.
Mai mult, APIA menționează în lista de condiții că pe perioada de 5 ani a angajamentelor este obligatorie înfiinţarea în cel puţin 2 ani a culturii de porumb pe timpul verii. ”În situaţia în care se înfiinţează o cultură de porumb, în anul respectiv, pe parcela angajată, cultura de toamnă este încorporată în sol până cel târziu la finalul lunii martie. Parcelele angajate vor putea fi însămânţate cu porumb, dar nu mai târziu de data de 15 mai, iar porumbul nu va fi recoltat înainte de data de 15 septembrie. La recoltarea culturii de porumb este lăsată o suprafaţă nerecoltată de minimum 5 % şi maximum 10 % (cultura este lăsată în picioare sau culcată) sau în situaţia în care nu este înfiinţată o cultură de porumb, în anul respectiv de angajament fermierul este obligat să asigure o cantitate de 100 kg de porumb boabe pe hectar, în cel puţin un punct de hrănire situat pe suprafaţa fiecărei parcele angajate”, mai arată APIA.
Potrivit sursei citate, se interzic lucrările agricole şi/sau păşunatul în perioada 15 octombrie – 15 martie și este este interzisă folosirea metodelor de alungare a păsărilor în perioada cuprinsă între 15 octombrie şi 31 martie. Mai mult, este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.
Pășunatul este interzis în păduri
Pășunatul este interzis în păduri pe tot parcursul unui an. Codul Silvic actualizat în 2021 prevede la Titlul VI, articolul 108 că pășunatul în pădurile sau în suprafețele de pădure în care acesta este interzis constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează:
a) cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la dată comiterii faptei;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puțîn 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la dată comiterii faptei; c) cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puțin 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la dată comiterii faptei.
Limitele speciale ale pedepselor prevăzute mai sus se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:
a) în timpul nopții;
b) în fondul forestier național situat în arii naturale protejate de interes național.
Astfel, se interzice pășunatul în fondul forestier, în perdelele forestiere de protecție și în perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate sau în alunecare. Prin excepție de la prevederile alin. (1), în caz de forță majoră, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sau unitățile teritoriale de specialitate ale acesteia, după caz, pot aproba pășunatul în fondul forestier, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) se desfășoară pe durată limitată;
b) se practică doar în anumite perimetre ale pădurii;
c) solicitările de aprobare aparțin autorităților publice locale;
d) s-a obținut acordul proprietarului;
e) este solicitat în cazuri temeinic justificate.
Nu poate fi aprobat pășunatul în arboretele în curs de regenerare, în plantațiile și regenerările tinere, precum și în pădurile care îndeplinesc funcții speciale de protecție. În cazul pădurilor proprietate publică a statului, acordul prevăzut la alin. (2) lit. d) se dă de administrator.
Atenție! Trecerea animalelor domestice prin fondul forestier spre zonele de pășunat, adăpat și adăpostire se aprobă de ocolul silvic, cu acordul proprietarului fondului forestier, pe trasee delimitate și în perioade precizate. Pentru fondul forestier proprietate publică a statului, aprobarea se dă de către conducătorii structurilor.
Pășunatul este interzis pe proprietatea privată în lipsa unui acord
Pășunatul este interzis pe suprafețele agricole – terenuri agricole, pășuni, fânețe, dar și pe terenuri neagricole care reprezintă proprietate privată și pentru care nu există un acord privind activitatea de pășunat. În aceste situații, proprietarul – sau, după caz, cel care are dreptul de folosință al terenului, arendașul, poate sesiza poliția cu privire la încălcarea proprietății private și, după caz, în instanță, pentru recuperarea pagubelor cauzate de distrugerea proprietății private.
