Estimare. Reputatul agronom Radu Jolța – cum vor arăta producțiile în nord-vestul României
Daniel Befu -
Cu 33 de ani de experiență în spate, inginerul Radu Jolța (58 ani) este unul dintre cei mai bine cotați agronomi din nord-vestul României, el fiind tehnologul șef al diviziei agricole din cadrul grupului Agrotex Carei. În prezent grupul lucrează în jur de 7.000 ha împărțite în 4 ferme răsfirate pe raza a două județe (Marghita, Berveni, Tiream, Valea lui Mihai) aflate în coordonarea agronomului Radu Jolța. Acesta a făcut în exclusivitate pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO, o radiografie a statusului culturilor și o estimare a producțiilor pentru acest an, din semnele de până acum.
”În Bihor, față de Satu mare și Sălaj zic că stau mult mai bine culturile. Pe Sălaj și Satu Mare sunt probleme foarte mari din cauza excesului de umiditate și a faptului că s-au putut înființa puține culturi în toamnă. A fost o toamnă ploioasă și rece. Chiar și în Bihor e problema asta. La rapiță s-a semănat cam ce a fost prognozat, însă din cauza temperaturilor scăzute din toamnă, păioasele au avut de suferit. În general s-a semănat cam 70% din cât grâu s-a dorit. Problema a fost că fiind toamnă răcoroasă, s-a recoltat târziu porumbul. Porumbul a avut umiditate mare, s-a intrat târziu la recoltat și din cauza asta nu s-a putut semăna grâu. Deja în octombrie au venit ploi, a fost nebulozitate, temperaturi de 8-10°C și după un val din acesta de 100 mm de precipitații într-o săptămână, efectiv nu s-a mai zvântat terenul. Porumbul care la începutul lui octombrie, să zic, a avut umidități de 18-20, lumea n-a intrat la recoltat, s-a trezit că după două săptămâni avea umiditatea 27 și n-a mai scăzut umiditatea. Din acest motiv fermierii din zonă au întârziat recoltatul și în unele zone s-a ajuns ca în iunie încă să se recolteze porumbul de anul trecut. Utilajele nu pot intra pe teren, pentru că terenul es moale. Situația asta am auzit-o în județul Satu Mare la Moftin, Avorniciței, Lazuri, Carei, Livada. Și în stânga și în dreapta, sunt încă parcele nerecoltate, pe care, practic, s-a pierdut un sezon agricol”, explică agronomul.
Precipitațiile abundente dublate de amplitudinile mari de temperatură între zi și noapte de la finalul iernii și-au lăsat amprenta asupra momentului efectuării lucrărilor în câmp și asupra stadiului de vegetație al plantelor, care este unul întârziat, dar și al densității plantelor. Pentru parte din culturi, acest complex de factori, va avea un impact asupra producțiilor anului 2021.
”Grâul și rapița, în afară de faptul că sunt întârziate cu vreo două săptămâni, sunt culturi care eu zic că se apropie de potențialul pe care ar trebui să îl aibă. Ne așteptăm la producții de 4.000 kg/ha la rapiță și de 6.000-7.000 kg/ha la grâurile care sunt semănate special pentru panificație și la 7.000-8.000 kg/ha la grâurile care sunt așa zise grâuri furajere, care au potențial de producție mare, dar nu neapărat cu calități de panificație deosebite. În ceea ce privește cultura porumbului, a florii soarelui și cea de soia, porumbul ca și dezvoltare este mai mic decât dimensiunea standard din perioada calendaristică în care ne aflăm”, a spus agronomul.
Acesta a punctat că semănatul a decurs în condiții bune pe terenurile care sunt în general pe pantă sau în care nu sunt stagnări de apă. ”Dar avem și lăcoviște și terenuri din lunca Barcăului și valea Inotului, unde am întârziat semănatul, ori unde semănatul s-a făcut în condiții mai dificile, de exces de umiditate, fiind anumite zone pe care în primă fază le-am ocolit pentru a nu întârzia foarte mult semănatul, mai completând la urmă cu hibrizi mai timpurii, pentru a nu rămâne terenul necultivat. La acest moment estimez diminuări de producție la porumb, având în vedere că sunt foarte multe terenuri joase ocupate cu culturi de primăvară. La noi în proporție de 70%, suprafețele sunt ocupate de culturi de toamnă. Ce avem, diferența de 30-35% sunt terenurile joase, unde nu cultivăm din toamnă pentru că avem băltiri de apă. Întâlnindu-ne cu băltirile de apă, chiar dacă pe terenurile respective avem aport freatic, dar totuși va fi o problemă. Acolo, în multe situații nu sunt chiar densitățile dorite. La cum arată culturile, estimez o diminuare de producție de 15-20% comparativ cu anii normali”, estimează Radu Jolța.
