Oficial: Munca în gospodărie va fi impozitată de stat cu 20,8%
Angelica Lefter -
Munca în gospodărie, oficial impozitată printr-o aplicare graduală în intervalul 2021-2026. Statul va primi parte din suma primită de o persoană care execută munci provizorii într-o gospodărie, astfel că 20,8% din suma brută plătită de ”angajator” va ajunge sub formă de contribuții la pensii și sănătate și impozit la Ministerul Muncii.
Noile prevederi au fost anunțate în premieră de Agrointeligența-AGROINTEL.RO și sunt trecut în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), asumat la Bruxelles de Cabinetul Cîțu. Astfel, pentru orice muncă efectuată angajatorul va fi impozitat iar prin acest proiect se dorește asigurarea unei pensii și a posibilității de a primi îngrijiri medicale pentru micii prestatori casnici, care acum lucrează ”la negru”, precum grădinari, șoferi personali, bucătari sau îngrijitori.
Pe larg despre acest program aici: Munca în gospodărie – impozitată de stat dacă este prestată în folosul altei persoane
Conform proiectului asumat de Guvern prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care a fost trimis la Comisia Europeană, din suma brută plătită de angajator, prestatorul casnic primește 79,2%, iar statul ia 20,8% sub formă de contribuții de pensii și sănătate și impozit, odată intrat în acest sistem, prestatorul dobândește calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale și de sănătate. Adică din 100 de lei, o persoană care prestează treburi în gospodărie, primește doar 79,2 lei restul de 20,8 lei mergând ca și contribuție la stat.
Plata se va face prin intermediul unor tichete tipărite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), fiecare tichet având valoarea de 15 lei. Tichetele vor fi cumpărate de angajator (persoana fizică ce beneficiază de muncile casnice) și transmise către angajat (persoana fizică de prestează activitățile casnice). Ulterior, prestatorul transformă aceste tichete în numerar.
Modul de calcul al contribuțiilor și impozitului
Potrivit pentru G4Media.ro, baza de calcul pentru CAS si pentru CASS este 50% din valoarea nominală a tichetului de muncă, respectiv: 7,5 lei. Baza de calcul la care se aplică cota impozitului pe venit este 50% din valoarea nominală a tichetului de muncă, respectiv: 7,5 lei. Suma netă care revine prestatorului casnic pentru un tichet de muncă de 15 lei: 11,88 lei (ceea ce reprezintă 79,2% din valoarea nominală a tichetului de muncă). Restul de 20,8% din valoarea nominală a tichetului de muncă reprezintă contribuții și impozit.
Banii pentru muncile casnice pot fi cumulați cu indemnizația de șomaj
Angajatorul poate beneficia, anual, în baza unui document fiscal (chitanță, factură, bon fiscal care dovedește achiziționarea tichetelor de activități casnice), de reducerea nivelului bazei de impozitare a impozitului pe venit în cuantum de 50% din valoarea tichetelor achiziționate. Pentru remuneraţia plătită prestatorului casnic sub formă de tichete de activități casnice, beneficiarul nu datorează contribuţia asiguratorie pentru muncă prevăzută de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
Important, dacă primesc pentru munca prestată cel mult 50 de tichete de muncă într-o lună calendaristică, pot fi prestatori casnici și șomerii indemnizați (fără a le fi afectat dreptul stabilit la indemnizația de șomaj), și beneficiarii de venit minim garantat (fără a le fi afectat dreptul stabilit la venitul minim garantat).
Conform ministrului muncii, Raluca Turcan, reforma ar urma să fie implementată gradual în perioada 2021-2026 și va consta în asigurarea cadrului legal, inclusiv în ceea ce privește unitățile autorizate să emită tichetele de muncă, dar și operaționalizarea unei platformei gestionată de ANOFM, prin structurile sale teritoriale. Intrarea în vigoare a legislației pentru implementarea sistemului de tichet de muncă ar trebui să se întâmple în primul trimestru din 2022. Guvernul are ca țintă pentru trimestrul 3 din 2026 ca cel puțin 60.000 de lucrători casnici/prestatori să presteze servicii prin intermediul tichetelor de muncă.
Potrivit statisticilor, din rândul populaţiei inactive în vârstă de 15-74 ani fac parte 5.760.300 persoane. 117.900 de persoane făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională (în creștere cu 2.100 față de anul precedent), din care 117.400 erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă.
Dintre persoanele ce făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională, 68.500 persoane locuiau în mediul rural, 69.500 persoane erau femei și 47,78% din total aveau nivel de instruire scăzut (56.335 persoane), diferența fiind reprezentată de persoane cu nivel mediu de instruire
