Noua plată redistributivă pe fermă. Cine va încasa subvenția-bonus la hectar
Roxana Dobre – Agrointeligența
Plata redistributivă pentru fermele medii, o nouă măsură care se negociază pentru subvențiile fermierilor. Adrian Oros, ministrul agriculturii, a declarat marți, 13 iulie, că România va da o definiție proprie pentru fermele medii, exploatații la care vor ajunge banii din schemele redistributive.
”Legat de plățile distributive, la fel s-a dorit din partea Parlamentului European ca să fie considerată plată redistributivă la ferma medie, media națională. Media națională era de 3,2 hectare în România ceea ce nu era acceptabil pentru noi. Vom stabili care este ferma medie în funcție de alți parametri, nu de numărul de hectare după ce vom face o analiză aici pe nevoile și pe prioritățile României”, a explicat Oros.
În prezent, schema APIA pentru plată redistributivă reprezintă o plată anuală destinată fermierilor care au dreptul la plata unică pe suprafață. Plata redistributivă se adaugă plății unice, este plătibilă o dată pe an și este decuplată de producție.
Nu beneficiază de plata redistributivă fermierii care au creat condiţii artificiale pentru a beneficia de sprijin, respectiv care și-au împărțit exploatațiile după 18 octombrie 2011 doar în scopul de a beneficia de plata redistributivă, sau fermierii ale căror exploatații sunt rezultatul împărțirii respective.
Plata redistributivă se acordă pentru primele 30 de ha, indiferent de mărimea exploatației și se alocă gradual, pe două nivele – pentru primele 5 ha și pentru restul de 25 ha.
Fermele medii, finanțare puternică în noua PAC
Adrian Oros a reamintim că în trialogul dintre Consiliul Agrifish, Parlamentul European și Comisia Europeană, s-a stabilit deja cunoscutul acord de compromis pentru noua Politică Agricolă Comună (PAC).
”Nu de alta dar luni o să avem o primă întâlnire al Consiliului Agrifish în coordonarea Sloveniei pentru că Portugalia și-a încheiat președinția și în timpul președinției portugheze sigur s-a dorit încheierea trialogului și acel acord de compromis. Eu am avut reacție și atunci la Luxemburg și mi-am exprimat atunci părerea oficial față de acest acord de compromis care sigur în mare parte se pliază pe ceea ce noi am negociat în cei aproape 3 ani pentru că negocierile au început în 1 iunie 2018, primele negocieri. Sigur, în ultimii ani aceste negocieri au fost mai intense, iar dacă anul trecut miniștrii agriculturii au ajuns la un consens care nouă ne era foarte convenabil pentru că am obținut aproape tot ce doream, singurul aspect cu care eram nemulțumiți era acea dată de referință la bovine. De data aceasta la trialog cu Parlamentul European ambițiile de Green Deal al parlamentarilor europeni au făcut ca negocierile să fie mult mai grele”, a spus Oros.
Acesta a mai subliniat că plafonarea, degresivitatea și redistribuția plăților sunt foarte importante pentru țara noastră având în vedere că România are o strucutură a fermelor ”mai specială”.
”Pentru că am spus întotdeauna că dorim ca această plafonare să fie voluntară, în sensul că țările membre să aplice această plafonare dacă doresc și nivelul plafonării să fie stabilit în funcție de analize care fiecare țară și-o face, iar plata, banii care rămân, să fie dirijați sub forma de plată redistributivă, de asemenea, către fermele medii, fermele care încep acum să prindă contur, noi având o structură a fermelor mai specială în Europa. Nu foarte, foarte multe, câteva sute de mii de ferme de subzistență, câteva sute sau mii de ferme foarte mari, dar și câteva zeci de mii de ferme medii care prind contur și pe care vrem să le ajutăm. Și atunci, am dorit ca acest lucru să fie lăsat la îndemâna statului membru pe principiul subsidiarității”, a mai declarat șeful de la agricultură.
Conform acestuia, Parlamentul European a solicitat, ca limitele finanțării să fie pentru plățile directe 500.000 și pentru investiții din Pilonul II 1.000.000 euro. ”Din fericire nu s-a obținut această solicitare. Mi-am exprimat dezacordul față de această cerere a Parlamentului European, și până la urmă, sigur, nu a trecut”, a mai spus ministrul.
O altă plată pentru producătorii mai mici este schema de plată pentru micul fermier, subvenție pe care România a susținut-o în discuțiile cu oficialii europeni. ”Am susținut că această plată trebuie menținută, dar fiecare țară trebuie să stabilească care este suprafața de care poate beneficia micul fermier în funcție de particularitățile fiecărei țări. Acesta a fost stadiul negocierilor. Ce se va întâmpla în continuare, vor trebui scrise cele 3 regulamente. Pe baza celor 3 regulamente noi vom scrie Programul Național Strategic, sigur, că noi în aceasta perioadă, cum am spus, avem o gândire ceea ce înseamnă Programul Național Strategic. Am făcut o analiză a nevoilor, o analiza SWOT, le discutăm împreună cu asociațiile de fermieri. Pentru eco-scheme, pentru plățile din Pilonul I, am făcut acele grupuri de lucru unde încercăm să simulăm cât mai multe tipuri de eco-scheme în funcție de zonă astfel încât ele să fie acceptate de fermieri și banii să fie absorbiți, dar până la apariția celor 3 regulamente nu putem definitiva Programul Național Strategic pentru că în regulamente tot ceea ce s-a stabilit în acest acord de compromis va apărea foarte clar în regulamente”, a arătat Oros.
