• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Fermierul Gheorghe Albu și soluțiile care pot diminua riscurile afacerilor din agricultură

    Daniel Befu -

    Cunoscutul fermier Gheorghe Albu, care operează o fermă mare de circa 6.000 ha, amplasate preponderent în comuna Viișoara, județul Constanța, punctează care sunt principalele soluții pe care le vede, pentru ca fermierii care operează în zona Dobrogei, să nu mai fie atât de violent impactați de consecințele secetelor tot mai frecvente și mai puternice.

    ”Referitor la condițiile de climă din acest an, aproape în toate regiunile a fost un an agricol normal, nu de exces, dar cât de mare ar fi producția din acest an, nu este suficientă pentru a acoperi pagubele create anul trecut culturilor și în final producătorului agricol. Investești în fermă, în utilaje, în dezvoltare, cheltuiești cu înființarea unui ha și în a-l duce până la capăt și să nu obții nici un bob? Mulțumim lui Dumnezeu , însă, că în ultima perioadă au fost cât de cât precipitații. Nu sunt condiții ca să ne îmbogățim, dar măcar să ne putem plăti din datorii și să ne acoperim mai departe obligațiile față de proprietarii de teren, în așa fel încât să ieșim din imaginea asta falsă pe care și-a creat-o opinia publică despre fermieri, că nu am vrea să plătim proprietarii, băncile, furnizorii de inputuri, fiindcă așa suntem noi. Nu, anul 2020t a fost un an de excepție, cu o secetă extremă, pe care poate nu am întâlnit-o niciodată în zona noastră. Anul acesta prin precipitațiile care au mai venit, s-au creat condiții să obținem producții mai bune, însă nu suficiente pentru a acoperi pagubele din anul anterior”, subliniază fermierul.

    Cel mai dur an, analizat punctual, pe zone restrânse, dar nu cel mai greu pentru România

    Gheorghe Albu atrage atenția că deși anul 2020 a fost cel care a lăsat pentru o parte a fermierilor cele mai dureroase sechele, în istoria trăită, a existat un an cu impact negativ și mai puternic, la scară macro, pentru țara noastră. O știe, fiindcă ocupa fotoliul de secretar de stat în unul din cele mai dure momente trăite de agricultură.

    ”În anul 2007 România a avut 32 județe care au avut calamitate în totalitate suprafețele de păioase. Prășitoarele cât de cât s-au făcut, însă, în acel an. Mi-am pus și eu semnătura, atunci când s-au acordat bonuri valorice de 500 lei pentru grâu, 450 lei pentru orz și 400 lei pentru rapiță. În acea perioadă, schema de sprijin s-a dat foarte repede și a fost foarte ușor de utilizat de către fermieri. Cu banii primiți au luat sămânță, motorină și atât. Ei trebuiau să deconteze acele bonuri în primăvară. În felul acesta i-am mobilizat, astfel că foarte mulți fermieri s-au orientat către înființarea de culturi de grâu, orz și rapiță. Au avut șansa ca 2008 să fie un an ploios, care coroborat cu acordarea acelor bonuri valorice, care a dus la însămânțarea unei suprafețe mai însemnate decât de obicei, cu păioase, a făcut ca România, la acea vreme, să obțină cea mai mare producție de păioase din UE. O spun real, fără să ne lăudăm sau umflăm în pene. Ce a fost anul trecut nu a fost atât de greu ca în 2007. A fost foarte greu pentru zona Dobrogei și prin alte județe, unde suprafețele au avut parte de extreme climatice, care le-au afectat atât culturile de toamnă, cât și pe cele de primăvară. Însă dacă luăm în calcul arealul pe care a fost seceta din 2007, acela a fost un an mai greu decât anul trecut, pentru că anul trecut a fost numai pe un areal, nu pe 32 de județe cum a fost în 2007. Dar da, 2020 a fost în mod deosebit un an teribil de greu pentru zona Dobrogei, unde împreună cu domnul Manole și cu Asociația Producătorilor Agricoli din județul Constanța, s-au organizat foarte multe simpozioane și întâlniri care au avut o tematică interesantă: «Dobrogea, o provocare a schimbărilor climatice». Acolo au participat din mediul academic și guvernamental, s-au abordat aceste probleme, numai că ele au rămas în sală și mai departe nu s-a implementat nimic”, face o succintă analiză a celor mai dure momente pentru agricultura ultimelor două decenii, Gheorghe Albu.

    Meșterul Manole e bun, dar nu poate salva de unul singur Planeta

    Gheorghe Albu admiră munca seniorului Dumitru Manole, de la Amzacea, unul dintre cei mai respectați confrați de breaslă, pe care îl percepe drept un pionier al inovației în materie de adaptări la schimbările climatice. Însă crede că bătălia e prea mare chiar și pentru el.

    ”Brandul Manole este unul respectabil. Nu este producător din Dobrogea care să nu fi trecut prin câmpul experimental al domnului Manole, dar nu întotdeauna un experiment se potrivește în fiecare fermă, motiv pentru care și noi am preluat experimentul de la domnul Manole și am avut suprafețe în care am semănat floarea-soarelui și porumb în extra-perioadă și câteodată a fost bine, iar câteodată nu a fost bine, pentru că toate acestea trebuie coroborate și cu condițiile de climă. Depinde câte zile sub temperatura optimă de germinație există, pentru că dacă perioada respectivă este mai lungă, exista riscul să întoarcem culturi, iar dacă avem o perioadă normală, adică cultivăm în extra-perioadă, dar ulterior o să vină perioada optimă, este ok. Însă dacă o ia clima razna, cum deja și a luat-o, este o problemă și atunci rămâne la latitudinea fiecărui producător agricol în funcție de prognoză, dacă aplică sau nu aplică acest experiment curajos al lui Dumitru Manole”, consideră Gheorghe Albu.

    Ce propune Gheorghe Albu sunt soluții realizabile, însă pentru România rămân utopii

    Producătorul constănțean trage un semnal de alarmă, privitor la riscul de pauperizare a fermelor, fie ele mari sau mici, din zonele de risc, atâta timp cât autoritățile nu înțeleg că e exclusiv în puterea lor să contracareze efectele schimbărilor climatice.

    ”Dacă nu se face ceva, agricultura va deveni o cenușăreasă. Trebuie implementate câteva soluții, pentru a crește reziliența fermierilor în fața noului tip de provocări. În primul rând trebuie promovate în cultură soiuri și hibrizi rezistenți la secetă și aici pun accent pe cercetare, pentru că am fost cu toții și am văzut că anumiți hibrizi sau anumite soiuri se comportă mai bine în condiții de secetă decât altele. În al doilea rând, dacă statul să intervină prin programe finanțate din fonduri europene pentru dotarea fermelor cu echipamente și utilaje agricole, care prin mai puține treceri să facă întreaga gamă de lucrări, pentru a putea să păstrăm apa în sol. În al treilea rând, fermierii au nevoie de perdele forestiere, fie prin fonduri UE, acolo unde cadastrarea a fost încheiată, sau prin «metoda de la Viișoara», însă ele trebuie mai mult ca niciodată, înființate”, a punctat Albu.

    Acesta a menționat că fermierii au nevoie mai mult ca oricând și de irigații. ”Capitolul acesta trebuie foarte înțelept gestionat, pentru că nici în perioada lui Ceaușescu și știu ce spun, fiindcă eu sunt un agricultor bătrân de 70 ani, banii pentru irigații nu au fost din bugetul național, ci din împrumuturi, precum cel de la BERD. Când vorbim de irigații, nu merge ca fiecare să facă ce vrea, undeva într-o fermă, ci ele trebuie făcute într-un sistem macro, la nivel național, ca să acopere suprafețe importante, acolo unde clima impune necesitatea acestor sisteme de irigații. De aceea, nu trebuie nicidecum ca fiecare să își facă ce vrea, unde vrea, pentru că gestionarea apei este un lucru de viață și de moarte pe care noi trebuie să îl luăm în considerare. Acum, așa cum construim la nivel național autostrăzi sau alte obiective, în care nu există nici un fel de impediment să creionăm trasee și să le punem în operă, ne trebuie acte normative de expropriere și finanțare, prin care statul să refacă rețeaua de irigații la nivel național, pentru că noi, ca țară, avem un institut de cercetare în domeniul acesta, care ar trebui pus la treabă. Autoritățile trebuie să-și pună întrebarea care este prioritatea economică, ce este mai ușor de făcut și să facă repede și mai puțin scump, după care să dea drumul acelor proiecte. De exemplu Israelul irigă din vârful muntelui și noi ne cramponăm să luăm apă din Dunăre și s-o aducem pe 3-4 trepte de udare până la noi în Dobrogea. E o scuză de fată mare, numai bună de invocat atunci când cineva nu vrea să facă ceva. Trebuie o altă abordare și mai multă maturitate în gestionarea acestui element esențial în agricultură, asigurarea apei prin irigații”, avertizează Gheorghe Albu.


    Te-ar mai putea interesa

    Porturile Constanța Nord și Constanța Sud – închise din cauza vântului ANSVSA anunță intensificarea controalelor în gospodării și ferme Schimbare importantă pentru subvențiile APIA pe care le încasează fermierii în acest an!

    Ultimele știri

    Ministrul Mediului: ”Fermierii pot pierde subvenția APIA dacă nu respectă acest reguli” Subvenții pentru achiziția de garduri electrice. Tanczos Barna despre programul ce va fi lansat în curând Ministrul Mediului îi asigură pe fermieri: ”Avem bani suficienți să plătim dosarele de pagubă!” – VIDEO