Ştiri agricole

Învățăturile comisarului Dacian Cioloș pentru parlamentarii de la București: Care sunt opțiunile României pentru sprijinirea agriculturii

Programul Național de Dezvoltare Rurală și Politica Agricolă Comună reformată pot ridica enorm agricultura națională, cu condiția ca România să facă cele mai potrivite alegeri. Acesta a fost mesajul pe care comisarul Dacian Cioloș l-a transmis în Parlamentul României, în cadrul unei discuții avute cu membri ai Comisiilor pentru afaceri europene şi ai Comisiilor pentru agricultură din Camera Deputaţilor şi Senat.

Deși cea mai mare parte a întâlnirii de luni a avut loc cu ușile închise pentru presă, Agrointeligența vă prezintă, așa cum v-a obișnuit, în exclusivitate, ce s-a discutat la între comisarul Cioloș și parlamentarii români.

Așa cum era de așteptat, oficialul de la Bruxelles a spus lucrurilor pe nume și le-a subliniat aleșilor care sunt posibilitățile pe care Comisia Europeană le deschide pentru agriculturile statelor membre. Punctând, în prima parte (cea cu presa de față) că nu se poate vorbi despre o ”renaționalizare a PAC”, Cioloș a ținut să precizeze că ”o particularitate a acestei reforme este că, pentru prima dată, am luat în considerare specificul statelor membre și am integrat multe elemente de flexibilitate care permit acestora, mai ales pe plățile directe – pentru că pe dezvoltare rurală exista deja această posibilitate, să moduleze modul de aplicare a plăților directe în funcție de nevoile agriculturii din statul membru respectiv”.

”În mod și mai concret, pentru următorii ani, asta presupune că România, în următoarele luni, până la sfârșitul lunii iulie, trebuie să facă niște alegeri despre cum folosește sau cum nu folosește aceste elemente de flexibilitate pe care le oferă reglementările comunitare”, a mai spus comisarul.

Schema simplificată pentru reducerea birocrației

Dacian Cioloș s-a referit în primul rând la decizia de a se aplica sau nu schema simplificată de plată pentru fermele mici. ”Există această posibilitate, nu este obligatorie. Se poate aplica această schemă simplificată de plată sau păstrând suma alocată la hectar pentru fiecare fermier și multiplicat cu numărul de hectare pe care fiecare agricultor le are până în 5 hectare, sau se poate calcula o sumă fixă care să fie acordată tuturor fermierilor mici, indiferent că au unul, două, trei sau patru hectare”, a explicat oficialul parlamentarilor români. El a punctat inclusiv care sunt avantajele schemei simplificate: ”se va reduce mult birocrația, atât pentru APIA, cât și pentru fermierii mici, în sensul că nu va mai fi nevoie să depună în fiecare an o cerere de plată cu numărul de parcele, cu desenarea parcelelor, cu suprafața. Și nu se vor face nici controale legate de această suprafață pentru a se identifica apoi erori și a se complica lucrurile. Pentru România, care are câteva sute de mii de beneficiari fermieri mici, asta ar însemna o reducere a activității administrative pentru APIA foarte mult, la fel și pentru beneficiari. Trebuie luată o decizie dacă se aplică sau nu această schemă”, a mai spus Dacian Cioloș.

Plata redistributivă pentru favorizarea fermelor de familie

Potrivit comisarului de la Bruxelles, un alt element de decizie este dacă România dorește să-și favorizeze ferma familială și să aplice așa-numita plată redistributivă. ”Adică se ia o anumită sumă din alocarea globală pentru plățile directe care se redistribuie complementar la plata directă fixă medie, în plus pentru primele X hectare dintr-o fermă. Deci indiferent că ai 10 hectare sau 5.000 de hectare, se poate decide ca pentru primele 20, 30 de hectare, să se acorde o plată suplimentară, tocmai pentru a-i încuraja pe cei care au 2-3-4 hectare să re-grupeze terenurile pentru a avea o plată suplimentară. Aici este, din nou, vorba despre o decizie națională”, a explicat oficialul european.

Plafonarea plăților, la decizia statelor membre

Plafonarea plăților directe a rămas opțională, a mai spus Cioloș. ”Este obligatorie doar reducerea sumelor cu 5% pentru plățile ce depășesc 150.000 de euro/fermă. Această reducere de 5% este obligatorie, dar statele membre pot decide să meargă mai departe, să aplice o plafonare mai semnificativă”, a enunțat comisarul.

Subvenții doar pentru fermierii activi

Un alt element important, ținând cont de specificul României, este, în  opinia lui Dacian Cioloș, modul cum se folosește definiția agricultorului activ, mai ales că la noi în țară există mulți beneficiari – deținători de terenuri care  iau subvenție chiar dacă terenurile nu sunt lucrate. ”Așa cum am definit acum fermierul activ, pe de o parte se elimină proprietarii de terenuri care nu au activitate agriccolă semnificativă, chiar dacă au suprafețe de teren mari – pot să fie bănci, agenții de asigurări, asociații sportive, inclusiv comune ce dețin pășuni ce nu sunt valorificate în agricultură. În mod normal, conform definiției fermierului activ, aceștia nu pot pretinde subvenții. Tot acum se poate defini activitatea agricolă minimă pentru a fi recunoscut ca și agricultor activ și în activitatea minimă de întreținere pe suprafețele agricole se pot defini niște condiții în așa fel încât cei care nu lucrează terenurile să nu poată cere subvenții. Știu că a fost o dezbatere lungă pe această temă în România și mie mi se pare normal, dat fiind faptul că oricâte fonduri europene ar fi pentru agricultură, oricum ele sunt insuficiente, atunci este bine ca ele să fie canalizate spre cei care au într-adevăr activități agricole”, a explicat Dacian Cioloș.

Bonus pentru…ieșirea din activitatea agricolă

Comisarul european pentru Agricultură le-a vorbit parlamentarilor și despre restructurarea fermelor, unde Comisia Europeană a deschis portița ca statele membre să ofere ”un bonus” proprietarilor de terenuri care își cedează suprafețele pentru a fi lucrate de un fermier activ. Cioloș a subliniat că acest lucru nu înseamnă, neapărat, vânzarea terenurilor și că pe lângă subvenția pe suprafață, beneficiarii care ies din activitatea agricolă pot beneficia de un supliment de 20% la plată.

Tot pentru investițiile în ferme mai mici și pentru a sprijini restructurarea, în locul măsurii de semi-subzistență ce însemna 1.500 de euro pe an, Dacian Cioloș a vorbit despre posibilitatea de a acorda o primă de investiții de până la 15.000 de euro, fără co-finanțare privată. ”Aici se poate aplica foarte bine proiectul-tip de investiție în fermă, pe care să îl pună la dispoziție ministerul sau agențiile de consultanță. Beneficiarul trebuie să arate că vrea să facă o investiție, să poată fi urmărită investiția”, a explicat comisarul.

Fermele mari pot accesa finanțări pentru cercetare

Pentru fermele mari sau care au deja o capacitate de producție, dar au nevoie în continuare de modernizare și de creșterea performanței, o măsură importantă, introdusă pentru prima dată în PAC este posibilitatea de a finanța programe de cercetare, inovare și de transfer în practică a rezultatelor cercetării. ”Văd această măsură foarte eficientă pentru fermele mari care în general s-au dotat cu utilaje și care au nevoie să își crească performanța și competitivitatea, transferând în practică rezultatele cercetării vizavi de soiuri, de combaterea bolilor, a dăunătorilor, a secetei. Pe de altă parte, asta presupune, în același timp, fie restructurarea cercetării agricole din România pentru ca institutele să poată derula proiecte performante și să fie eligibile pentru această finanțare, fie conectarea cu cercetarea privată sau cu structuri de cercetare din afara României. Știu că sunt deja ferme și asociații de producători care fac acest lucru pentru producerea de material seminal și pentru introducere de soiuri noi”, a mai spsu oficialul de la Bruxelles.

Primă de instalare pentru tinerii fermieri și supliment la subvenție

Cioloș a amintit și sprijinul acordat tinerilor fermieri care, confrom regulamentului, poate să meargă până la o primă de instalare de 70.000 de euro, plafon maximal pentru care România ar trebui să facă o justificare sau să opteze pentru o primă mai mică. Totodată, pe lângă acest sprijin, tinerii fermieri vor beneficia, timp de cinci ani de la instalare, de un bonus de 25% la subvenție, o plată directă complementară pentru suprafețe între 25 și până la 90 de hectare. ”Am vrut să favorizăm ferma de dimensiuni cât de cât familiale”, a justificat Cioloș suprafața pentru care se aplică măsura.

PNDR 2014-2020 era programat să fie transmis Comisiei Europene vinerea trecută

Măsurile explicate parlamentarilor români de către Dacian Cioloș nu reprezintă o noutate. Ele au fost deja anunțate de reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și au fost dezbătute în săptămânile trecute cu fermierii și asociațiile profesionale. Totuși, nimeni nu știe încă forma în care ministrul Daniel Constantin va trimite la Bruxelles primul draft al Programului Național de Dezvoltare Rurală pentru 2014-2020.

Consultările publice au fost încheiate vineri, 14 martie, iar data pentru trimiterea către Comisia Europeană a fost anunțată de secretarul de stat George Turtoi ca fiind 15 martie, deși, potrivit propriilor declarații, comisarul european i-a sfătuit pe decidenții români să nu se grăbească, termenul limită fiind 1 august.

Oficialul de la Bruxelles a subliniat însă că, având în vedere discuțiile și consultările purtate între echipele de la MADR și cele de la Comisia Europeană, riscurile deschiderii unor măsuri înainte de parafarea noului PNDR nu implică nici un risc pentru România.

Foto: Dacian Cioloș/Facebook

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru telefoane Android și iPhone!


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!