Cod de bune practici agricole 2021. Liviu Rădoi, Cartagris: Noutăți, sfaturi și obligații pentru fermieri
Roxana Dobre -
Noul Cod de bune practici agricole 2021 a fost publicat în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare la 3 august. Fermierii au parte de o serie de noutăți privind clarificarea unor articole dar și ”contopirea” tuturor regulilor care funcționau și erau aplicate separat de Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului și APIA într-un singur document corelat care nu mai lasă loc de interpretare.
Liviu Rădoi – Șef Laborator Cartare Agrochimică în cadrul firmei Cartagris a explicat în cadrul unui interviu acordat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO care sunt noutățile din noul Cod de bune practici agricole dar a oferit și o serie de sfaturi pentru fermierii care sunt obligați să efectueze cartarea agrochimică pe terenurile agricole pe care le lucrează.
Concret, studiul agrochimic este obligatoriu pentru întocmirea planului de fertilizare din ferme, care se efectuează de organe de specialitate recunoscute conform legislației în vigoare. În cazul în care planul de fertilizare nu se bazează pe un studiu agrochimic, cantitatea maximă de azot provenit din îngrăşăminte chimice care poate fi aplicată pe teren nu poate depăşi limitele de N-substanţă activă/ha/an stabilite pentru terenurile arabile adică 100 Kg N-substanţă activă/ha/an pentru vii şi livezi şi 80 Kg N substanţă activă/ha/an pentru pajişti permanente. La aceasta se poate adăuga maximum 170 kg N/ha/an din îngrăşăminte organice. Fermierii care optează pentru această soluţie trebuie să întocmească un plan de fertilizare simplificat.
Conform noului Cod de bune practici, prin studiul agrochimic se fundamentează folosirea îngrășămintelor care să asigure obținerea unor producții agricole mari și de calitate superioară, la toate folosințele exploataţiilor agricole, în condiții de eficiență economică maximă, de sporire treptată sau menținere la nivel ridicat a fertilității solului și de prevenire a poluării solului și a apelor freatice cu reziduuri chimice de orice natură.
Totodată el consemnează starea de calitate a solului și tendințele ei de modificare sub influența folosirii îngrășămintelor și amendamentelor, a remanierii învelișului de sol prin lucrări agropedoameliorative și a impactului agriculturii intensive asupra mediului ambiant.
Această activitate se recomandă a se desfășura cu o periodicitate corespunzătoare cerințelor diferitelor folosințe și culturi care este de: 4-5 ani la culturile de câmp neirigate și în plantațiile pomiviticole clasice; 3-4 ani în plantațiile pomiviticole intensive; 2-3 ani la culturile irigate; anuală în solarii; de 3 ori pe an la ciclul I seră și de două ori pe an la ciclul II seră; lunară în serele floricole.
Se recomandă ca analizele de sol să se efectueze cel puțin o dată la 4 ani, pe baza unei probe de sol la maxim 5 hectare.
Agrointeligența-AGROINTEL.RO: Care sunt noutățile din noul Cod de bune practici agricole?
Liviu Rădoi – Cartagris: Noutățile sunt legate de introducerea clară a obligativității efectuării studiilor agrochimice cu firme autorizate, chiar au introdus această prevedere, ceea ce înainte nu era specificat. Scria doar că trebuie să se efectueze studiile dar nu se specifica clar că firma trebuie să fie autorizată și agreată de MADR. Deci acum avem clar cerința care prevede: ”cartarea agrochimică și analizele de sol se vor face numai cu firme agreate și acreditate de către Ministerul Agriculturii”.
În al doilea rând este excelent că au formulat atât de bine unele articole care nu mai sunt ambigue ca în vechiul Cod. Acum se spune foarte clar care sunt obligațiile fermierilor pentru fiecare cultură, câte îngrășăminte se aplică la fel pe cultură, au spus și suprafața la care să se facă de asemenea cartarea ceea ce este extraordinar, adică o probă la 5 hectare. Nu mai lasă loc de interpretare.
Agrointeligența-AGROINTEL.RO: La ce interval se efectuează cartarea conform noilor reguli?
Liviu Rădoi – Cartagris: Metodologia spunea că se efectuează cartarea cu o probă medie la 5 hectare, și valabilitatea studiului era de 0-4 ani. Acum în noul Cod se recomandă ca analizele de sol să se efectueze cel puțin o dată la 4 ani, pe baza unei probe de
sol la maxim 5 hectare. Deci cei care au făcut acum 5 ani cartarea este clar că trebuie să refacă studiul deoarece obligativitatea este de o dată la maxim 4 ani.
Agrointeligența-AGROINTEL.RO: Se recomandă? Pentru cine este obligatorie concret cartarea și pentru cine doar se recomandă?
Liviu Rădoi – Cartagris: ”Se recomandă” se referă la fermierii mici care nu sunt obligați să facă o cartare agrochimică deoarece dau cantitățile de azot sub cele stabilite ca limită, adică dacă au 120 de kg la o cultură și fermierul administrează 110 nu mai este obligat dar i se recomandă. Și dacă decid să facă studiul se stipulează clar că nu trebuie să aleagă orice firmă, ci numai pe acelea acreditate care efectuează o probă la 5 ha, care se repetă o dată la 4 ani.
Mai departe, exploataţiile care urmează un plan de fertilizare bazat pe studii agrochimice, pot aplica cantităţi de îngrăşăminte în acord cu recomandările rezultate din studiile agrochimice, dar nu mai mult de 170 kg N/ha/an îngrăşăminte organice.
Agrointeligența-AGROINTEL.RO: Legat de aplicarea îngrășămintelor, cât de important este să știm exact ce și cât să aplicăm?
Liviu Rădoi – Cartagris: Eu întotdeauna am făcut o analogie între nutriționiștii la oameni și această cartare agrochimică la sol. Pentru că similar ca la oameni când ai luat proporții sau ești slab și nu asimilezi trebuie să mergi la un consult, să faci niște analize pe care medicul ți se interpretează ulterior. Așa este și la sol, vedem ce lipsește sau ce este în plus ca să putem regla, carențe sau excese. Și atunci toate acestea se reglează și ajunge terenul la un anumit nivel de grad de fertilitate tocmai prin folosirea rațională a îngrășămintelor, pe baza cartării agrochimice. De aceea nimeni nu face agricultură performantă fără cartare agrochimică.
În plus, perioadele de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor au rămas dar acum cea mai importantă schimbare este că s-au corelat ministerele și instituțiile de control, cum e APIA. Pentru că înainte Ministerul Agriculturii avea niște reguli, venea Ministerul Mediului cu altele proprii și în final APIA cu cerințele sale. Deci fiecare mergea pe propriile reguli și fermierii erau la un moment dat debusolați sau pur și simplu depășiți de situație. Adică vă dau și un exemplu: MADR își dădea voie să dai cu îngrășăminte chimice tot anul dar cu îngrășăminte organice (gunoi de grajd, nămoluri de epurare, composturi n.r) în anumite perioade, la Mediu nu aveai voie să dai cu îngrășăminte chimice tot anul dar acum le-au corelat ca să nu se mai bată cap în cap regulile. Acum ai voie să dai cu îngrășăminte chimice dar să respecți anumite reguli cum ar fi aplicarea în pantă până la 12 la sută sau peste 12 la sută unde sunt permise cantități diferite, distanța până la apă sau pânza freatică sus.
Este important că acum există un tot unitar: nu au voie să dai îngrășăminte organice în anumite perioade, au pus un grafic extraordinar (foto mai jos n.r) de bine realizat, iar îngrășăminte chimice ai voie să dai tot timpul cu respectarea unor condiții legate cum am mai spus de relief, pânză freatică, râuri, etc.
Agrointeligența-AGROINTEL.RO: Ați spus că firmele folosite pentru efectuarea studiului agrochimic trebuie să fie neapărat acreditate. Ce riscă fermierii care nu aleg o astfel de firmă?
Liviu Rădoi – Cartagris: Noi facem cartări din anul 2000 și în 2016 s-a introdus și obligativitatea ca firma aleasă de fermieri să fie neapărat acreditată. Noi am rămas lideri de piață ca dovadă că acum ne mai deschidem un alt laborator în orașul Timișoara, în maxim 2 luni. Acum avem Oltenița, București și în curând cum am spus vom avea și la Timișoara.
Este important ca fermierii să se intereseze întotdeauna dacă cel cu care vor să facă lucrarea de cartare agrochimică are specializări în acest sens. Pentru că dacă vrei o lucrare de calitate nu mergi la orice cârpaci care să facă lucrurile de mântuială. Știți că există și un fel de ”conflict” între inginerii agronomi și cei agrochimiști pentru că primii calculează dozele pentru sol empiric în funcție de cât a consumat planta, kilogramele pe care le-a obținut la hectar pe când un agrochimist face analize de sol, exportul de nutrienți deci cu totul alte calcule.
Și un lucru important pentru fermieri este să se intereseze dacă firma respectivă este acreditată pentru că am descoperit mulți agricultori care au fost țepuiți și noi am făcut cartări după companii spre exemplu din Timiș care au făcut lucrările a venit APIA în control la fermier și nu le-a recunoscut cartarea. Și atunci fermierul a fost nevoit să refacă tot studiul cu noi care suntem firmă acreditată. Deci totul a fost reluat de la zero ca să poată fi recunoscut de APIA și să nu se piardă subvenția.
Citiți și: Noul Cod de bune practici agricole 2021 – în vigoare! Cantitățile maxime de azot la fiecare cultură!
UTIL: Descarcă Codul de bune practici agricole 2021 – format PDF, conform Monitorului Oficial nr. 754/3.08.2021
