Crescătorii de animale care sunt tăiați de la subvenție începând din acest an
Roxana Dobre -
Mai mulți crescători de animale sunt tăiați de la plata unei subvenții APIA importante pe cap de animal, începând cu campania de plăți 2023. Aceștia nu mai încasează subvenția suplimentară a deoarece o serie de rase de animale au fost excluse de la plata compensatorie pentru Agro-mediu și climă – Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon.
În acest articol:
În Planul Național Strategic (PNS) lista animalelor în pericol de abandon, care primesc subvenții în plus pe cap de animal, a fost restrânsă de Ministerul Agriculturii iar pentru 2023 banii vor ajunge la mai puține rase de ovine/caprine sau cabaline. Neschimbate totuși au rămas rasele care vor lua subvenție de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru bovine și porcine.
Subvenția APIA pentru rase în pericol de abandon. Ce animale au fost tăiate de la plată
Intervenția „Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon” vizează stimularea menținerii și utilizării raselor de animale aflate în pericol de abandon, răspunzând nevoilor privind adaptarea la scară largă a unor metode agricole durabile cu scopul managementului eficient al resurselor naturale (apă, sol și aer) și biodiversității și pentru încurajarea menținerii și aplicării practicilor agricole tradiționale în România. Sistemul extensiv de creștere tradițională a animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon constituie o practică agricolă durabilă prin care se gestionează eficient resursele genetice animale autohtone.
Începând cu campania de plată 2023 mai multe rase de ovine/caprine au fost tăiate de pe lista speciilor eligile pentru plata în plus pe cap de animal.
Astfel în 2023 sunt eligibile următoarele rase
– Ovine eligibile : Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon), Merinos de Suseni, Merinos Transilvănean, Merinos de Cluj și Țigaie – varietatea ruginie.
De pe lista subvențiilor au fost eliminate rasele: Țigaie cu cap negru de Teleorman, Karakul de Botoșani, Merinos de Palas;
– Caprine eligibile: Alba de Banat.
De pe lista subvențiilor au fost eliminate rasele: Carpatina;
– Taurine eligibile: Sura de Stepă, Bivolul românesc.
–Ecvidee eligibile: Shagya arabă, Lipițan
De pe lista subvențiilor au fost eliminate rasele: Furioso North Star, Huțul, Gidran, Semigreul românesc, Nonius;
Porcine eligibile: Bazna și Mangalița.
Subvenția APIA pentru rase în pericol de abandon. Cuantumuri pe cap de animal
Plata compensatorie reprezintă 100% sprijin public nerambursabil. Este calculată sub formă de costuri standard, iar pierderile de venituri şi costurile suplimentare estimate sunt acoperite parțial la nivel de specie, astfel:
– ovine – 45%;
– caprine – 15%;
– bovine – 35%;
– ecvidee – 65%;
– porcine – 66%.
Plăţile compensatorii se acordă anual pentru femelele de reproducție de rasă pură angajate, din rasele prevăzute în PNS, ca sumă fixă pe unitate vită mare (UVM), valorile acestora pe specii fiind următoarele:
– Ovine – 87 euro/UVM/an,
– Caprine – 40 euro/UVM/an,
– Bovine – 200 euro/UVM/an,
– Ecvidee – 200 euro/UVM/an,
– Porcine – 300 euro/UVM/an.
Beneficiarii acestei intervenției pot primi sprijin în cadrul celorlalte intervenții prevăzute în PNS.
Subvenția APIA pentru rase în pericol de abandon. Condiții pentru fermieri
Condiții de eligibilitate aplicabile beneficiarului intervenției „Creșterea animalelor din rase locale în pericol de abandon”:
– deține femele de reproducție de rasă pură locală în pericol de abandon din speciile și rasele prevăzute în PNS, înscrise în registrul genealogic al rasei,
– se angajează să menţină angajamentul pentru o perioadă de 5 ani, de la data semnării acestuia,
– se angajează să respecte cerinţele de bază relevante și cerinţele specifice pentru animalele angajate,
– se angajează să ţină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de bază şi specifice la nivelul efectivelor aflate sub angajament.
Subvenția APIA pentru rase în pericol de abandon. Cerințe specifice
Cerinţe specifice intervenției „Creșterea animalelor din rase locale în pericol de abandon”:
– beneficiarul respectă programul de ameliorare al societății de ameliorare recunoscute de ANZ în baza art. 4 din Regulamentul (UE) 2016/1012 privind ameliorarea animalelor;
– beneficiarul menține pe o perioadă de 5 ani numărul de animale femele adulte de reproducție de rasă pură prevăzut la deschiderea angajamentului, precum și descendenții femele de rasă pură necesari pentru înlocuirea acestor animale până la sfârşitul angajamentului; dacă efectivul angajat se reduce, datorită unor cauze cum ar fi îmbolnăvirea, sacrificarea, moartea sau vânzarea animalelor, beneficiarul are obligaţia de a notifica Agenția de Plăți și de a reface efectivul de femele adulte de reproducție de rasă pură, prin trecere de la tineret sau prin cumpărare; în cazul în care efectivul de animale adulte de rasă pură nu se va reface în maximum 6 luni de la momentul notificării, sprijinul va fi redus proporţional (P),
– beneficiarul ţine o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de bază și specifice la nivelul efectivelor aflate sub angajament.
În cazul nerespectării cerinţelor specifice ale angajamentelor se aplică reduceri ale sprijinului acordat, care pot merge, în unele cazuri prevăzute de sistemul de sancţiuni aplicabil, până la excluderea de la plată. Nu sunt eligibile pentru plăţi în cadrul acestui pachet ecvideele utilizate preponderent în scopuri sportive sau recreative.
Subvenția APIA pentru rase în pericol de abandon. Lista standardelor naționale obligatorii relevante
1. Obligaţia ca animalele să fie înscrise în registrul genealogic al rasei respective:
– bovine: art. 18 Legea zootehniei nr. 32/2019, cu modificările şi completările ulterioare
– ovine și caprine: art. 18 Legea zootehniei nr. 32/2019, cu modificările şi completările ulterioare
– ecvidee: art. 6 lit. a din Legea calului nr. 389/2005, cu modificările şi completările ulterioare
– suine: art. 18 Legea zootehniei nr. 32/2019, cu modificările şi completările ulterioare
2. Obligaţia identificării animalelor:
– bovine: OUG nr. 113/2002 privind identificarea şi înregistrarea bovinelor în România
– ovine și caprine, porcine și ecvidee: OUG nr. 23/2010 privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
– suine: art. 2 alin. (6) lit. a) din Norma sanitară veterinară pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, aprobată prin Ordinul ANSVSA nr. 40/2010.
3. Obligaţia ca animalele să fie cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ecvideelor, ovinelor şi caprinelor, aprobat prin HG nr. 1156/2013.
Activitate minimă:
-producția de produse agricole, care include acțiuni precum creșterea animalelor, reproducția animalelor.
Subvenția APIA pentru rase în pericol de abandon. Standarde specifice intervenției
Beneficiarii acestei plăți trebuie să respecte programul de ameliorare al societății de ameliorare recunoscute de ANZ în baza art. 4 din Regulamentul (UE) 2016/1012 privind ameliorarea animalelor.
Standard național:
– Obligaţia ca animalele să fie înscrise în registrul genealogic al rasei respective
– Obligaţia identificării animalelor
Respectarea acestui angajament presupune, pentru toate femelele angajate, două componente: identificarea animalelor de rasă pură și respectarea regulilor de reproducție. Respectarea cerinței superioare a angajamentului conform căreia animalele de rasă pură trebuie să fie identificate, reprezintă o condiție pentru acceptarea înlocuirii animalelor. De asemenea, ca urmare a respectării regulilor de reproducție care decurg din respectarea angajamentului, femelele de reproducție participă la programul de ameliorare al rasei, în timp ce ca urmare a respectării obligației de bază animalele sunt înscrise în registrul genealogic al rasei respective. Animalele care nu respectă cerințele superioare ce decurg din angajament nu pot fi folosite la înlocuire în cazul în care efectivul de femele aflate sub angajament s-a redus datorită unor cauze cum ar fi îmbolnăvirea, sacrificarea, moartea sau vânzarea animalelor.
În plus, beneficiarul se angajează să mențină, pe o perioadă de 5 ani, numărul de animale femele adulte de reproducție de rasă pură prevăzut la încheierea angajamentului, precum și descendenții femele necesari pentru înlocuirea acestor animale până la sfârșitul angajamentului;
Standard național:
– Obligaţia ca animalele să fie înscrise în registrul genealogic al rasei respective
– Obligaţia ca animalele să fie cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ecvideelor, ovinelor şi caprinelor, aprobat prin HG nr. 1156/2013.
Respectarea acestui angajament presupune, pentru toate femelele angajate, două componente: menținerea numărului de femele de rasă pură înscrise în angajament pe întreaga perioadă de desfășurare a angajamentului și deținerea, până la finalul perioadei de angajament, a numărului de descendenți femele care au fost stabiliți de societatea de ameliorare care menține registrul genealogic al rasei. Ca urmare a respectării regulilor de reproducție care decurg din respectarea angajamentului, femelele de reproducție participă la programul de ameliorare al rasei, fiind eligibile pentru plata compensatorie acordată prin această intervenție, în timp ce ca urmare a respectării obligației de bază animalele sunt înscrise în registrul genealogic al rasei respective, fără a implica eligibilitatea animalelor pentru plată.
Practicile agricole uzuale relevante:
Creşterea animalelor din rase locale în pericol de abandon se face în România în sistem semi-intensiv și/sau în sistem extensiv. Sistemul extensiv de creștere se practică în gospodăria familială în care se cresc animale pentru consum propriu și numai o cantitate redusă de produse se valorifică pe piața organizată. Animalele sunt crescute în adăposturi simple, fără dotare tehnică deosebită și cu practicarea furajării la pășune, la care se adaugă tărâțe, porumb, orz, ovăz, rădăcinoase, bostănoase, cartofi, lucernă, masă verde. În acest sistem performanțele zootehnice nu sunt deosebite, producția având un pronunțat caracter sezonier, mai ales pentru acoperirea consumului propriu.
Sistemul semi-intensiv de creștere definește exploatația cu un efectiv mai mare de capete de animale. Acceptarea acestui sistem de creștere a animalelor necesită adăposturi modernizate și o dotare corespunzătoare cu echipamente de furajare, adăpare și asigurarea condițiilor de microclimat. Rasele de animale autohtone au un potenţial de producţie scăzut, dar se remarcă prin grad mare de adaptare la condiţiile de exploatare în sistem extensiv și semi-intensiv, precum şi prin rezistenţă mare la boli. Interesul crescătorilor pentru o anumită rasă scade dacă prin nivelul producţiei aceasta nu asigură eficienţa în exploatare. Ca urmare, efectivul se reduce până la dispariţie.
