• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Daniel Buda: PNS trebuie făcut de fermieri! Funcționarii din minister trebuie să scrie ce le dictează agricultorii!

    Roxana Dobre -

    Fermierii sunt cei care cunosc cel mai bine realitățile din teren și nicidecum funcționarii din instituțiile europene sau diverse ministere, consideră europarlamentarul român Daniel Buda. Vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, Daniel Buda a dovedit de-a lungul anilor că este un apropiat și un susținător al agriculturii românești la Bruxelles, dar și acasă. Într-un moment cheie pentru România, cel în care țara noastră ar trebui să fie în ”focurile” consultărilor și redactării unui plan național strategic pentru 2023-2027, Daniel Buda a acordat Agrointeligența –  AGROINTEL.RO un interviu în care evidențiază importanța pe care fermierii ar trebui să o aibă ca pilon decizional în creionarea direcției pentru agricultura românească în noua Politică Agricolă Comună.

    Vă invităm să parcurgeți integral acest interviu-document cu informații actualizate despre noua PAC, dar și cu semnale puternice despre direcția spre care România va trebui să se îndrepte în calitate de stat membru UE și care dorește să beneficieze integral de finanțarea alocată sectorului agricol din țara noastră.

    Agrointeligența: Ne apropiem cu pași repezi de momentul în care noua Politică Agricolă Comună va intra în vigoare. Care sunt, la acest moment, noutățile de la Bruxelles privind viitorul PAC? Cum stăm cu calendarul privind adoptarea noilor reguli pentru fermieri?

    Daniel Buda, europarlamentar și vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European: La finele lunii iunie, instituțiile europene au ajuns la un acord privind noua Politică Agricolă Comună, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023 și va dura până la sfârșitul anului 2027. Astfel, perioada 2021-2022 este una de tranziție, în care se aplică regulile din PAC 2014-2020. Începând din ianuarie 2023, urmează să fie puse în aplicare obiective mai ambițioase în materie de mediu și climă, aliniate la obiectivele Pactului verde. Noua PAC va asigura, de asemenea, o distribuire mai echitabilă a sprijinului, în special către fermele familiale mici și mijlocii și către tinerii fermieri.

    România, ca orice alt stat UE, poate opta între: o plată redistributivă de 10% din bugetul Pilonului I și în acest caz, nu se aplică plafonarea, iar sumele obținute se vor redistribui fermierilor mici sau mijlocii sau plafonarea la 100. 000 de euro, cu posibilitatea de deducere a 50% din salarii; în cazul aplicării plafonării, ar fi afectați fermierii care dețin 450 ha-500 ha. Plata redistributivă reprezintă „centura de siguranță” pentru fermierii mici și mijlocii, care îi ajută să se dezvolte pe piață. Această plată redistributivă consolidează modelul fermelor familiale mici și mijlocii,

    Noua PAC va permite punerea în aplicare prin intermediul planurilor strategice naționale, în conformitate cu Pactul verde. 25% din fondurile aferente Pilonului I vor fi alocate eco-schemelor, fiind prevăzută o perioadă de învățare între 2023-2024, cu o alocare între 20% și 25%.

    Noua PAC este mai echitabilă, mai verde, mai favorabilă bunăstării animalelor și mai flexibilă. Noua PAC va sprijini tranziția către o agricultură mai sustenabilă, cu obiective mai ambițioase în ceea ce privește clima, mediul și bunăstarea animalelor.

    Daniel Buda este vicepreședinte al Comisiei de agricultură din Parlamentul European

    Agrointeligența: Ce trebuie să înțelegem, în primul rând, din noile reguli anunțate până acum pentru subvențiile și fondurile post-2022?

    Daniel Buda: În primul rând, este foarte important să reținem faptul că în noua PAC se pune foarte mare accent pe prevenirea aparițiilor unor disfuncționalități, pe atenționarea fermierilor asupra posibilelor încălcări și nicidecum să se dispună direct sancționarea acestora. Altfel spus, primii doi ani vor constitui o perioadă de învățare a noilor reguli, iar abia apoi, putem vorbi de eventuale sau posibile sancțiuni. Sub acest aspect, este foarte clar că marea greutate cade pe felul în care va fi croit Planul Național Strategic, ale cărui prevederi și reguli trebuie să fie foarte clare, simple, ușor de aplicat și pe înțelesul fermierului. De altfel, am tot spus și spun că acest PNS trebuie făcut în primul rând de către fermieri și nu de către funcționarii din minister care în opinia mea, ar trebui să scrie după dictare, deoarece fermierul știe cel mai bine ce poate și ce nu poate implementa în mod concret în teren.

    Am spus asta de nenumărate ori și în Parlamentul European, fermierii sunt cei care cunosc cel mai bine realitățile din teren și nicidecum funcționarii din instituțiile europene sau diverse ministere. Iar când zic asta, știu bine la ce mă refer și credeți-mă că nu doar o dată, am asistat în Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European la discutarea unor prevederi care parcă erau „căzute de pe lună”. Sunt absolut convins însă, că acest PNS va reprezenta „o nouă Biblie”, pe înțelesul tuturor fermierilor din România.

    Agrointeligența: Noua Politică Agricolă reprezintă o provocare și pentru autorități. Ce mai au de învățat oficialii de la noi pentru ca România să ajungă din urmă nivelul de plăți sau performanțele de absorbție ale altor țări membre?

    Daniel Buda: În acest punct, autoritățile, împreună cu fermierii trebuie să se concentreze pe elaborarea Planurilor Naționale Strategice. Pe baza unor norme mai simple stabilite la nivelul UE, fiecare stat membru va pregăti un plan strategic pentru punerea în aplicare a politicii în următorii cinci ani. Acest lucru le va permite să țină seama de condițiile locale și să atingă obiective ambițioase. Planurile naționale strategice reprezintă un element cheie al reformei PAC, ce va stabili modul în care fiecare stat membru va utiliza instrumentele PAC. Invit fermierii să colaboreze cu autoritățile naționale în elaborarea Planurilor Naționale Strategice astfel încât nevoile din teren să se regăsească în aceste planuri.

    Cu siguranță, prin implementarea acestor Planuri Strategice și prin simplificarea normelor și procedurilor, se vor obține performanțe notabile și de către fermierii români.

    Daniel Buda analizează permanent parcursul agriculturii românești și semnalează riscurile, dar mai ales oportunitățile pe care România nu trebuie să le rateze

    Agrointeligența: Considerați că s-au făcut greșeli până acum? (de către autorități n.r)

    Daniel Buda: Au existat mai multe impedimente ce nu au permis o absorbție eficientă a fondurilor, așa cum ne-am fi dorit, iar când spun asta mă refer la atingerea obiectivelor de durabilitate a investițiilor în agricultură. Măsurile subsecvente unor programe trebuie să fie corelate unele cu altele. Vă dau un exemplu: dacă ai de-a face cu instalarea unui tânăr fermier, este normal să îi oferi posibilitatea, chiar înaintea perioadei de finalizarea a implementării proiectului, să acceseze fonduri pentru dezvoltarea și modernizarea exploatației atât timp cât el demonstrează că face performanță. Te duci și vezi: are vacile de care vorbește? Și dacă le are, fă bine și pune la îndemână instrumente prin care să se dezvolte, mai ales, pornind de la lipsa acută a forței de muncă. Altfel, îl rezumi la suma pe care i-ai dat-o ca avans și el nu își poate moderniza exploatația deoarece vaca nu este precum mașina să o ții în grajd până îți vin mulgătorii la muls, să poți vinde laptele și să faci bani. Știu că este o abordare puțin arhaică, dar cu siguranță, fermierii înțeleg despre ce este vorba. Un lucru este clar: trebuie să gândim investițiile în agricultură de maniera în care investițiile făcute să le regăsești în teren și peste 30 de ani.

    În ceea ce privește alte tipuri de impedimente care au limitat accesarea fondurilor europene, aș menționa: birocrația excesivă, bariere legislative, reguli multiple și nu tot timpul clare. În Regulamentul PAC, am inserat o prevedere în care se menționează faptul că statele membre nu au posibilitatea să adauge condiții suplimentare peste regulile europene. Astfel, am încercat să facilităm accesul fermierilor la fonduri europene pentru a nu mai exista bariere birocratice în atragerea fondurilor.

    Agrointeligența: Dar fermierii? Au greșit undeva în modul de a înțelege și accesa banii europeni? Ce pot face mai bine în noul PAC?

    Daniel Buda: Îi îndrum pe fermieri să se informeze constant cu privire la oportunitățile și programele ce vor fi lansate de autoritățile române și să apeleze cu încredere la servicii de consultanță. Este important ca fermierii și toți beneficiarii, în general, să solicite sprijin calificat din partea diverselor structuri, fie ale statului, fie structuri private pentru a avea un proiect bine scris, care să primească finanțarea solicitată. Fermierii vor putea deconta o parte din cheltuielile de consultanță în cadrul programelor PAC. Acesta ar fi sfatul principal pentru noua PAC în vederea fructificării fondurilor disponibile de către fermierii români.

    Daniel Buda, în câmp alături de fermierii care produc furaj pentru animale

    Agrointeligența: Expresia ”mai verde” este cu siguranță definitorie pentru modul în care se va finanța agricultura pe viitor. Ce este de știut despre acest lucru?

    Daniel Buda: O PAC mai verde reprezintă unul dintre principiile fundamentale pentru următorii ani. Noua PAC va sprijini tranziția către o agricultură mai sustenabilă, cu obiective mai ambițioase în ceea ce privește clima, mediul și bunăstarea animalelor. Noua PAC va permite punerea în aplicare prin intermediul planurilor strategice naționale, în conformitate cu Pactul verde, cu strategia „De la fermă la consumator” și cu strategia din domeniul biodiversității. PAC introduce, de asemenea, noi instrumente care, împreună cu noul mod de lucru, vor permite obținerea unor rezultate mai eficace și mai bine direcționate în materie de mediu, de climă și de bunăstare a animalelor.

    Statele membre vor trebui să propună programe ecologice. Acest nou instrument voluntar va recompensa fermierii pentru punerea în aplicare a unor practici favorabile climei și mediului (agricultura ecologică, agroecologia, gestionare integrată a dăunătorilor, etc.), precum și pentru îmbunătățirea bunăstării animalelor. Statele membre trebuie să aloce programelor ecologice cel puțin 25% din bugetul lor alocat sprijinului pentru venit.

    Cel puțin 35% din fondurile de dezvoltare rurală vor fi alocate angajamentelor de agromediu, care promovează practicile favorabile mediului, climei și bunăstării animalelor.

    Agrointeligența: Care sunt oportunitățile pentru fermierii români legate de Green Deal? Există aceste oportunități?

    Daniel Buda: Pactul Verde, această „nouă religie” la nivelul Uniunii Europene, nu trebuie văzut ca o povară pentru fermieri, ci ca o oportunitate pentru ei să contribuie la combaterea schimbărilor climatice, dar și să consolideze sectorul agriculturii. Investițiile în această direcție trebuie să fie durabile, să fie eficiente. Agricultorii sunt în prima linie în ceea ce privește conservarea biodiversității. Resursele financiare alocate în cadrul Politicii Agricole Comune contribuie nu doar la protejarea biodiversității, ci și la furnizarea unor alimente de înaltă calitate și la prețuri rezonabile pentru consumatori. În calitate de gardieni principali ai terenurilor noastre, fermierii joacă un rol vital în conservarea biodiversității în UE.

    Ei sunt printre primii care simt consecințele pierderii biodiversității, încercând astfel, prin intermediul tuturor instrumentelor de care dispun, să oprească acest declin. Biodiversitatea le permite să ne furnizeze alimente sigure, durabile, nutritive și la prețuri accesibile și le oferă acestora veniturile de care au nevoie pentru a prospera și a se dezvolta.

    România va primi în următorii ani cele mai consistente fonduri din istoria apartenenței țării noastre la Uniunea Europeană, iar fermierii sunt încurajați să facă parte din tranziția ecologică, prin stimulente financiare și fonduri consistente astfel încât să treacă la o agricultură ecologică.

    Agrointeligența: Cum vedeți evoluția pentru fermele mici, familiale, cele care nu produc mult pentru piață dar au rolul lor în acest lanț al agriculturii. Mai au vreo importanță în noul PAC sau nu mai primesc finanțare?

    Daniel Buda: Fermele de familie au un rol important în ceea ce privește furnizarea de alimente proaspete în lanțul scurt de aprovizionare, asigurarea securității alimentare locale, dar și protejarea și promovarea produselor autohtone sau tradiționale provenite din zona în care își desfășoară activitatea.

    Drept urmare, și în noua PAC, acestea vor avea un rol esențial și vor fi sprijinite puternic prin fonduri consistente. Eu sunt un apărător al intereselor tuturor fermierilor, indiferent că discutăm de fermierii mici sau mari, aceștia au un rol bine definit în ecosistemul agricol din România. Plata redistributivă pentru fermierii mici va însemna un „balon de oxigen” , o resursă financiară care îi ajută să se mențină și să se dezvolte pe piață astfel încât să nu ducă grija zilei de mâine.

    Pe lângă această formă de sprijin, fermierii mici vor putea accesa diverse programe de finanțare prevăzute pentru modernizarea sau „înverzirea” fermei.

    Agrointeligența: Ce dificultăți credeți că ar putea întâmpina fermierii în noua PAC? Credeți că mulți vor renunța, din cauza regulilor mai aspre, sau din contră se va contura o agricultură mai puternică, durabilă și mai ales cu produse mult mai sănătoase?

    Am încrederea că în noua PAC, fermierii români vor fi parte a tranziției verde pentru o agricultură sustenabilă care să furnizeze produse de calitate, dar și la un preț accesibil pentru consumatori. Nu consider că avem de-a face cu reguli mai aspre, ci doar cu o nouă paradigmă, aceasta a sustenabilității și a durabilității, care ne va permite să garantăm securitatea alimentară.

    Daniel Buda, în dialog cu un cultivator de legume în solar

    Agrointeligența:  Legat de produsele sănătoase, știm că CE va finanța mult partea de agricultură ecologică. Este pregătită România să producă mai mult alimente bio? Aici autoritățile pot face mai mult? Poate chiar campanii de susținere și conștientizare pentru ca consumatorul să se îndrepte spre hrana bio sau cofinanțare de la bugetul de stat pentru acest sector care se știe că este foarte costisitor pentru producători?

    Daniel Buda: Comisia Europeană a stabilit un obiectiv ca, până în 2030, 25% din suprafața terenurilor agricole să fie exploatate în regim ecologic. Pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv, Comisia Europeană instituie și utilizează instrumente esențiale: un plan de acțiune pentru agricultura ecologică, care va contribui la stimularea sectorului, atât la nivelul cererii, cât și la nivelul ofertei, dar și politica UE de promovare a produselor agroalimentare. România este pregătită să producă mai mult în regim bio, însă trebuie să ne asigurăm că aceste produse vor fi și accesibile pentru consumatori și profitabile pentru fermieri. Astfel, planul de acțiune pentru agricultură ecologică este organizat în jurul a trei puncte principale: stimularea cererii de produse ecologice, menținându-se totodată încrederea consumatorilor; încurajarea creșterii sectorului agriculturii ecologice în UE; și consolidarea rolului producției ecologice în lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității, inclusiv în gestionarea durabilă a resurselor. Autoritățile române, fermierii și toți actorii interesați trebuie să profite de aceste instrumente astfel încât produsele bio să fie unele atractive pentru consumatori, dar și la prețuri rezonabile.

    Daniel Buda, în cursul unei vizite la o fermă de bovine (aprilie 2021)

    Agrointeligența: Revenind la schemele de plăți, cum se vede partea de zootehnie în noul PAC? Ce noutăți sunt pentru crescătorii de bovine, ovine?

    Daniel Buda: Zootehnia este „industria grea a agriculturii”, sectorul de creștere a animalelor fiind supus la o serie de provocări care necesită instrumente și fonduri consistente pentru a le depăși. Principalul element cheie pe care aș dori să-l amintesc este faptul că în noua Politică Agricolă Comună a crescut alocarea pentru sprijinul cuplat cu 2%, ceea ce înseamnă că în noua PAC va exista o alocare de 12% din plățile directe pentru finanțarea sprijinului cuplat.

    Lipsa forței de muncă este factorul distructiv al sectorului zootehnic, iar aici mai avem mult de lucru. Accesarea resursei umane din afara UE devine o necesitate și nu un moft. Am avut discuții în acest sens cu Ministrul Muncii și Protecției Sociale, doamna Raluca Turcan, care nu doar că a înțeles perfect fenomenul, îl și cunoștea și pregătim măsuri ferme în acest sens pentru a sprijini fermierii și sub acest aspect.

    Agrointeligența: În cazul subvențiilor pe cap de animal, în viitorul PAC, cine sunt marii ”câștigători” în pariul cu zootehnia?

    Daniel Buda: Câștigătorii acestui pariu vor fi toți cei care vor investi cu cap în zootehnie și care vor corela afacerile cu potențialul de producție a solului, a zonei. Iar acest pariu poate fi câștigat doar împreună cu sectorul de procesare a producției animaliere. Este trist să ne exportăm animalele tinere, să exportăm porumbul sau grâul ori orzul, iar noi să importăm mezeluri care mai conțin și carne, ori pâine congelată care mai conține și făină, ca să nu mai vorbesc de brânza care mai conține și lapte.

    În ceea ce privește sectorul zootehnic, aș sublinia faptul că în premieră, noua Politică Agricolă Comună include la articolul 28 bunăstarea animalelor în cadrul schemelor ecologice. Comisia a publicat lista cu potențiale practici ecologice care vor putea finanța condițiile de creștere durabilă, agricultură organică, abordează rezistența antimicrobiană, încurajează pășunatul în spații deschise etc. Fermierii vor avea doar de câștigat dacă vor pune în aplicare practicile de creștere durabilă și extensivă.

    Agrointeligența: Vorbim tot mai des despre creștere a mediei de vârstă a fermierilor. Cum este încurajată schimbarea dintre generații în noua PAC?

    Daniel Buda: Inversarea tendințelor demografice din regiunile UE reprezintă o preocupare importantă, drept urmare, am inițiat un raport în Parlamentul European pe această temă, care a fost adoptat în plen. Trebuie să pornim de la o realitate și anume că tendințele demografice actuale au un impact major asupra comunităților locale și afectează viață fiecărui cetățean european și bineînțeles, au un impact major asupra eficienței politicii europene.

    Autoritățile locale și regionale se află în prima linie în luptă cu reducerea și inversarea acestor tendințe demografice. În prezent, există un număr limitat de instrumente care ajută aceste autorități să facă față provocărilor. Fie că vorbim de Investițiile Teritoriale Integrate, în cazul zonelor izolate sau programele LEADER, în spațiul rural, în unele cazuri instrumentele au dat rezultate remarcabile prin implicarea comunităților locale în proiecte care au contracarat fenomenul depopulării.

    Prin intermediul acestui raport, am solicitat Comisiei să elaboreze un „Acord pentru demografie”, care să propună politici și să vină cu sprijin financiar pentru a inversa tendințele actuale, pe modelul Pactului Verde.

    În ceea ce privește strict sectorul agricol, intensificarea eforturilor Uniunii de a-i atrage pe tineri în agricultură este esențială pentru a asigura aprovizionarea cu alimente a Europei. La nivelul Uniunii Europene, doar 11% din exploatațiile agricole sunt gestionate de fermieri mai tineri de 40 de ani. Reînnoirea generațiilor în contextul dezvoltării spațiului rural are ca provocare reducerea vârstei medii a fermierilor din UE. Este vorba, de asemenea, despre abilitarea unei noi generații de fermieri tineri de înaltă calificare de a pune in practica beneficiile complete ale tehnologiei, pentru a sprijini practicile agricole durabile în Europa. Tinerii fermieri pot aduce o contribuție pertinentă la promovarea prosperității rurale, la consolidarea lanțurilor de valoare din mediul rural și la investiții în viabilitatea și vitalitatea rurală.

    Având în vedere că populația agricolă este în curs de îmbătrânire, tinerii agricultori sunt sprijinți pentru a-și deschide afacerea, prin granturi, sprijin pentru venit, formare. Uniunea Europeană va susține următoarea generație de agricultori europeni nu numai pentru a consolida competitivitatea viitoare a agriculturii UE, ci și pentru a asigura însăși aprovizionarea cu alimente a Europei în următorii ani. Iată care sunt principalele forme de sprijin pentru tinerii fermieri: sprijin pentru venit (Tinerii agricultori pot primi ajutor suplimentar prin intermediul măsurilor UE de sprijinire a veniturilor, sub forma plății pentru tinerii fermieri (YFP)), fondurile aferente dezvoltării rurale, programul adresat tinerilor fermieri.

    Daniel Buda alături de crescătorii de ovine, la un eveniment dedicat oieritului românesc

    Agrointeligența: În calitatea dumneavoastră de europarlamentar, de vicepreședinte al Comisiei de agricultură de la Bruxelles, dar mai ales de reprezentant, de oficial apropiat de realitățile agriculturii românești, ce mesaj aveți la acest moment pentru fermierii noștri?

    Daniel Buda: Încă o dată, îi îndemn pe fermieri încă o dată să contribuie la realizarea Planurilor Strategice Naționale pentru că implicarea lor va duce la transpunerea problemelor reale din agricultură și găsirea celor mai bune forme de sprijin pentru acestea. În acest nou exercițiu financiar, beneficiem de cele mai consistente fonduri europene de la aderarea României. Îi încurajez pe fermieri să apeleze cu încredere la serviciile de consiliere și să acceseze programele de dezvoltare disponibile. Trebuie să facem parte din această tranziție verde deoarece întreaga planetă se confruntă cu dificultăți majore generate de schimbările climatice, iar sectorul agricol a resimțit din plin acest lucru. Fermierii sunt principalii parteneri în lupta pentru conservarea biodiversității și am încrederea că vor reuși să se adapteze acestei tranziții spre o agricultură verde pentru a garanta un sector agricol durabil, performant, competitiv! Îi asigur de toată deschiderea, implicarea și sprijinul meu pentru a dezvolta împreună un sector agricol sustenabil și a asigura o hrană de calitate, accesibilă pentru consumatori și venituri corecte pentru fermieri!


    Aplicația Agrointeligența

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Dan Motreanu, eurodeputat: ”UE trebuie să întărească poziția fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente! Fonduri europene 2021: Primele submăsuri pentru agricultură – lansate în jurul datei de 15 iulie Veste excelentă pentru fermierii care vor să acceseze fonduri europene în acest an!

    Ultimele știri

    Ziua Porumbului 2021 la Vezendiu, un eveniment-cheie pentru nord-vestul României, unde jumătate din suprafețe sunt cultivate cu porumb Legislație nouă pentru exploatarea terenurilor. Anunțul făcut de europarlamentarul Dan Motreanu! Chiar nu vă pasă de fermieri?! Semnal de alarmă tras la Bruxelles despre situația producătorilor de hrană!