• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Seceta care nu se vede la MADR. Fermieri: Realitatea din câmp e tristă rău. Nu ştim dacă vom culege 1.000 kg/ha la floarea-soarelui şi 2 tone de porumb!

    agrointeligenta.ro -

    Lanuri sterile, secetă și arșiță. Sunt fenomenele reclamate de fermierii a căror voce nu se face auzită până la București. E drept, ei își spun oful în sudul Bihorului, iar conferințele de presă se susțin la București. La Ministerul Agriculturii, în mod oficial, nu avem secetă în acest an, în ciuda faptului că mulți fermieri se luptă cu acest fenomen la ei pe terenuri.

    Oficial nu avem secetă, a anunțat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, în cadrul conferinței de presă susținută ieri la București. Cu doar trei zile înainte, politicianul Adrian Oros s-a aflat la Bihor, județul unde fermierii reclamă nu doar fenomenul de secetă, dar și faptul că autoritățile locale amână constatările în câmp și ”îngroapă” seceta în birocrație.

    Pe 22 august, Adrian Oros a participat la Bihor o ședință de partid pentru susținerea moțiunii lui Ludovic Orban la șefia PNL

    În județul Bihor, crăpăturile în pământ sunt așa de mari că îți încape ușor pumnul în ele. ”Situaţia e catastrofală”, spune Ştefan Maricec, un agricultor din Tărian, citat de publicația ebihoreanul.ro. Dacă la grâu au fost recolte-record, cele mai mari de după aderarea la Uniunea Europeană, iar Bihorul e chiar fruntaş, cu producţii peste media naţională de 5.346 kilograme la hectar, la porumb, floarea-soarelui, soia şi lucernă e un adevărat dezastru în sudul judeţului, unde fermierii sunt devastaţi de secetă şi arşiţă.

    Ştefan Maricec creşte în Tărian 11 vaci, 4 juninci şi 15 viţei, un efectiv care a ajuns să fie considerat destul de mare după ce de-a lungul anilor locuitorii din mediul rural renunţă la creşterea animalelor fiindcă îşi pot cumpăra lapte, brânză şi carne din supermarketul de la oraş. Şi aici păşunea-i arsă, aşa că de la începutul lunii iulie hrăneşte animalele cu furaje. ”Nu le pot lăsa să slăbească, pentru că devin vulnerabile la boli. Şi anul trecut a fost secetă, dar anul ăsta-i catastrofal. Dacă nu aş fi avut salariu, că lucrez în construcţii, n-aş avea ce să le dau să mănânce”, spune bărbatul.

    ”În mod normal, în perioada asta animalelor le ajungea iarba de pe păşune şi numai din noiembrie-decembrie le dădeam furaje. Dar păşunea-i arsă”, zice Maricec. În sectorul vegetal pagubele sunt uriaşe. Cultivatorii încă nu ştiu dacă îşi vor recupera cheltuielile şi, mai îngrijorător, dacă vor putea semăna la timp pentru recoltele de anul viitor. Se anunţă, aşadar, scumpiri…

    76 de litri de precipitații de la semănatul porumbului

    Până şi fermele-model fac faţă greu secetei prelungite. Inginerul Ioan Jula (foto), şeful Centrului de Testare a Soiurilor din Inand, subordonat Institutului Naţional pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, spune că seceta şi arşiţa au ajuns în zona de sud a judeţului o problemă acută. Pe cele 60 de hectare ale fermei au fost semănate porumb, orz, triticale, grâu, rapiţă, soia şi mazăre, dar cu excepţia grâului şi orzului, la toate celelalte producţia este foarte slabă. ”Din aprilie, când am semănat porumbul, au căzut doar 76 litri de precipitaţii la metrul pătrat faţă de 220-270 litri/mp cât ar fi fost normal. În plus, ploaia a fost repartizată neuniform, a căzut doar până în 20 mai, de atunci nimic”, explică specialistul.

    Lanuri rămase sterile

    Primăvara a început cu frig, aşa că în perioada de răsărire şi creştere a porumbului temperaturile au fost prea scăzute, iar apoi au crescut brusc, încheind luna iunie cu valori medii de peste 30 grade Celsius. ”Consecinţele secetei şi arşiţei au fost nefertilitatea polenului. Plantele nu s-au fertilizat şi nu au format ştiuleţi. Şi ce s-a format, câte un „muc” în partea inferioară, are vreo 10 boabe, majoritatea nu au legat rod. Lanurile sunt lovite de infertilitate. Nu va fi mare lucru de recoltat”.

    Concret, dacă producţia normală era până acum de 10.000-12.500 kilograme la hectar, anul acesta va fi sub 2.000 kg/ha, potrivit lui Ioan Jula.

    ”Facem cel mult 1.000 kg/ha la floarea-soarelui”

    Afectate sunt şi celelalte culturi. La floarea-soarelui producţia estimată va fi de o treime din cea normală. ”Nu s-a dezvoltat uniform, tijele sunt mici, iar capitolul din vârf e mic şi florile nu s-au fecundat, aşa că seminţele sunt seci. La recoltare combina o să le şi arunce, sunt numai coajă. Facem cel mult 1.000 kg/ha faţă de 3.000-3.500 recolta normală”, crede Jula.

    La soia, la fel, cel mult 1.500 kg/ha comparativ cu producţia normală de 2.500-3.500 kg/ha, pentru că precipitaţiile au lipsit încă de la înflorire. ”Gândiţi-vă că recoltele astea le scoatem într-o unitate unde lucrăm la calitate, cu cele mai bune soiuri de sămânţă, cu cele mai moderne tehnologii şi cele mai bune îngrăşăminte, cu toate lucrările făcute la timp şi întreţinere perfectă. Vă daţi seama cum e la alţii, care nu dispun de asemenea resurse…”, zice specialistul.

    ”N-a plouat de câteva luni”

    Cum e la alţii o spune Alin Torj, şi el inginer agronom, care lucrează în zonă 1.300 hectare: ”E dezastru. Realitatea din câmp e tristă rău. Nu ştiu dacă vom culege 1.500-2.000 kg/ha la floarea soarelui şi 3 tone de porumb”. Astă-primăvară, prognozele meteo erau promiţătoare, dar ce s-a întâmplat de atunci le-a dat peste cap. ”Mi-e plin telefonul de SMS-uri cu alerte de cod portocaliu şi cod galben. Dar ploile ne-au ocolit. De vreo două ori parcă a dat cu busuiocul, aproape instantaneu pământul era din nou uscat. N-a plouat de câteva luni”.

    Rezultatul? De pe 18 hectare de păşune a recoltat abia 40 baloţi de lucernă, iar cele 300 de oi de rasă din fermă, merinos german cu cap negru, sunt crescute cu furaje rămase de anul trecut. ”Deja le dăm amestec de porumb cu ovăz, în care probabil o să punem şi puţin grâu, deşi nu e indicat la rasa asta”, spune Torj.

    Semănatul rapiței, amânat din cauza secetei

    Problema şi mai îngrijorătoare e că ”nu doar culturile de anul acesta sunt afectate, ci avem mari probleme cu semănarea celei de anul viitor”. Rapiţa trebuie însămânţată din 25 august, dar operaţiunea va fi amânată pentru 5-10 septembrie, în speranţa că până atunci vin ceva ploi, iar apoi va urma grâul. „Pământul e ca betonul. Am încercat să-l mişc puţin, am dat cu discul de două ori deja, dar numai l-am zgâriat. Trebuia să intru la 60-70 centimetri adâncime, abia am reuşit la 10-15 cm şi am consumat deja 10.000 litri de motorină”, spune inginerul.

    De precizat că o cultură este evaluată ca fiind afectată de secetă atunci când o comisie de evaluare constată că pierderile cauzate de fenomenul meteo depășesc pragul de 30%. Pentru a fi constatată această calamitate, fermierii trebuie să anunțe primăriile. Mai departe, acestea comunică solicitarea către Direcțiile Agricole și se formează acele comisii care vin să constate pierderile în teren.

    ”Seceta pedologică, instalată în profunzime în sol, şi arşiţa cu temperaturi de aproape 40 de grade vor provoca pierderi de aproape 100% la culturile de porumb cu hibrizi tardivi. Se poate recolta doar masă verde (n.r. – tulpini cu ştiuleţi mici), slab nutritivă, aşa că sectorul zootehnic va avea o bază furajeră slabă. Crescătorii de animale ar putea fi nevoiţi să reducă efectivele pentru că nu au hrană suficientă”, admite directorul Direcţiei Agricole, Nicolae Hodişan.

    Cu toate astea, adaugă el, agricultorii n-ar trebui să aştepte ajutor de la stat. ”Sunt afectate suprafeţe din sudul judeţului, nu zone întinse pe mai multe judeţe, aşa încât Guvernul să decidă despăgubiri. Soluţia sunt asigurările. Fermierii trebuie să se asigure la societăţi care acoperă şi riscurile secetei”, spune şeful Direcţiei Agricole.


    Aplicația Agrointeligența

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Petria Tăușance, doamna-dealer de utilaje agricole, organizează un super-demo sâmbătă în Timișoara Anunțul făcut de RAR pentru proprietarii de tractoare și de combine! VIDEO: Bayer Agro Arena 2021 – Girov, județul Neamț

    Ultimele știri

    Alertă ANM în vigoare! Vreme foarte rece și rafale puternice de vânt de peste 80-100 km/h! Ziua europeană a produselor ecologice. Decizia pentru fermieri luată de trei instituții europene! Carmen Avram – interpelare către comisarul Wojciechowski: Când veți face studii pentru a vedea cum sunt afectați fermierii?