Ce s-a discutat la Conferința oierilor de la Arad care a reunit 39 de organizații acreditate pentru controlul oficial al producțiilor
Daniel Befu -
Conferinţa Naţională a Crescătorilor de Ovine şi Caprine, cu tema ”Zootehnia – Performanţă, realizări, strategii, oportunităţi în sectorul ovin şi caprin din România”. – un eveniment cheie în cadrul târgului Agromalim de la Arad. Reuniunea oierilor a avut loc vineri, pe 3 septembrie, iar la dezbatere au fost prezenți și George Cățean, Secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Vaida Bela, Directorul general al Agenției Naționale pentru Zootehnie, și primarul Aradului, Călin Bibarț.
Din postura de amfitrion, Nicolae Cioranu, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana”, organizație membră a Asociației Forța Fermierilor, a reunit 39 de organizații acreditate pentru controlul oficial al producțiilor în cadrul Conferinţei Naţionale a Crescătorilor de Ovine şi Caprine, cu tema ”Zootehnia – Performanţă, realizări, strategii, oportunităţi în sectorul ovin şi caprin din România”, organizată în cadrul celei de-a 31-a ediții a târgului AgromAlim Arad 2021.
Nicolae Cioranu sintetizează tematica abordată în cadrul celor aproape 4 ore de dezbateri cu sala plină.
”Problemele arzătoare ale fermierilor sunt acel program de analize pentru eradicarea scrapiei, fermierii fiind clar îngrijorați că n-au unde să facă analizele. Am avut două autorități prezente, ANZ, prin domnul Bela Vaida și ANSVSA și cele două instituții au dat două răspunsuri pe această temă. Un alt subiect important pentru cei prezenți la conferință a fost imposibilitatea tinerilor oieri de a accesa fonduri UE pentru instalarea tinerilor fermieri. Asta deoarece se impun niște condiții care îi dezavantajează la punctaj. S-a dezbătut și situația repartizării de către UAT-uri a pășunilor, dar și exportul de animale vii, care este sabotat de ONG-urile care susțin că sunt apărătoare ale drepturilor animalelor”, a subliniat acesta.
O particularitate a conferinței a constat în prezența alături de oieri și a reprezentanților Asociației Naționale a Crescătorilor de Capre din România, CAPRIROM, care au prezentat evoluția în timp a organizației, precum și realizările cele mai notabile, dintre care merită remarcată punerea bazelor unei structuri asociative similare în Republica Moldova.
Prin venele secretarului de stat George Cățean curge sânge de oier
Secretarul de stat George Cățean a punctat o serie de măsuri cheie pe care consideră că statul trebuie să le ia pentru a ușura activitatea crescătorilor de oi. Acesta a venit cu o serie de prevederi ambițioase, menite să susțină domeniul și, spre deosebire de mulți oficiali prezenți la evenimente de profil, nu a vorbit pe lângă subiect, ci țintit. Asta poate și fiindcă provine dintr-o familie de crescători de oi din zona Brașovului.
”Nu sunt altceva decât un cioban, un om venit din rândurile dumneavoastră, care datorită unui anumit context și-a asumat responsabilitatea de a fi secretar de stat. Și nu sunt altceva decât angajatul dumneavoastră pentru că sunt plătit din bani publici și am o responsabilitate față de dumneavoastră. Vă prezint 6 puncte pe care eu aș fi vrut să le aud, dacă eram de partea cealaltă a microfonului. Și voi începe cu anunțul unei delegații. În luna octombrie, vom avea o delegație din Franța, formată din reprezentantul unui retailer, precum și din reprezentanții unei asociații de creștere a ovinelor, care vor veni în România în vederea identificării unor parteneri în ceea ce privește exportul de carcasă de ovină. Noutatea acestei delegații și a acestui concept este că dumneavoastră veți fi cei care vând în mod direct carcasa, iar abatorul nu va fi doar prestatorul de serviciu. Ce înseamnă asta? Nu abatorul va cumpăra cu X lei mielul de la dumneavoastră și-l va vinde cu Y lei către Franța, ci dumneavoastră îl veți putea vinde în mod direct. Un al doilea obiectiv pe care vreau să vi-l prezint este laptele de fân. Poate că ați mai auzit de el. Este o specialitate tradițională garantată și există un sistem european de certificare a acestui produs cu înalte valori. Poate că ați auzit despre el, poate că nu. La postările pe care eu le-am avut pe Facebook am avut și comentarii de genul «Țara arde și eu vorbesc despre lapte de fân». Să știți că este important, fiindcă dumneavoastră produceți laptele de fân. Mai ales crescătorii de ovine și crescătorii de caprine. Este un sistem de calitate care vă aduce un plus la preț, vă va crea oportunități de finanțare europeană și vă va poziționa în mod corect pe piață. Un al treilea subiect pe care vreau să-l supun atenției este PNS 2023-2027. Tocmai de aceea, adresez o invitație celor două sectoare, ovin și caprin prezente aici: «Haideți împreună să punem pe hârtie 10 puncte». Nu avem nevoie de mai multe- pentru următorii 10 ani în ceea ce privește acest sector al caprinelor și al ovinelor. Pentru că dacă nu ne stabilim un target pe care să îl atingem, vom fi în ceață. Un alt element pe care vreau să-l punctez este schimbul de generații. Tinerii fug de creșterea ovinelor, din păcate. Și aici avem două opțiuni. Prima e să încurajăm intrarea tinerilor în această activitate. Însă măsura 6.1, care aduce până la 70.000 de euro pentru instalare, unde dacă ne uităm la punctaj, sectorul ovin nu cred că este foarte mult încurajat. Și a doua este forța de muncă. Și tocmai de aceea împreună cu două colege de-ale mele, Alina Pop, secretar de stat în Ministerul Muncii și Oana Țoiu, președintele Comisiei pentru Muncă și Protecție Socială din Camera Deputaților, încercăm să găsim soluții astfel încât să putem vorbi despre angajare sau forme de angajare pentru un sector cu totul și cu totul special ca particularități, față de restul sectoarelor. Astăzi avem ciobani, mâine nu mai avem ciobani. Noi trebuie să asigurăm o continuitate a acestei îndeletniciri. Un alt element de punctat sunt plățile directe. În ultimul timp au apărut două categorii de fermieri. Avem fermierii care fac agricultură și pentru care subvențiile sunt doar o completare a veniturilor. E vorba de dumneavoastră, cei care sunteți în sală, dar avem și acei fermieri care fac agricultură doar pentru subvenții. Și din păcate, acei fermieri să știți că mănâncă din bugetul pe care-l împărțim cu toții. Și aici trebuie să vedem împreună cum găsim un mecanism astfel încât plățile directe să se ducă înspre cei care sunt implicați în agricultură, nu înspre cei care sunt locatari la etajul 3, 5 sau 10 al unui bloc și care primesc subvenție. Un alt subiect important este OUG 34 din 2013. Lucrăm la modificarea OUG34. Aproape o treime din suprafața agricolă a acestei țări e reprezentată de pășuni, iar elementele pe care eu le susțin în modificare sunt «transparența pe un bun al comunității». Într-adevăr, primăria este un administrator al acestei suprafețe dar nu primarul este cel care trebuie să hotărască cum trebuie să fie dată în utilizare această suprafață agricolă de pășune. Dumneavoastră, cei din comunitate, sunteți cei care trebuie să beneficiați de ea. Trebuie să vorbim despre redevențe corect calculate, nu raportate la subvenția pe care dumneavoastră o luați. Trebuie să vorbim despre predictibilitate, adică contracte pe cel puțin 7-10 ani, pentru că sunt angajamente pe care noi nu le putem lua pe un contract de 5 ani de zile. Și trebuie să vorbim de transparență. Și pentru transparență, propun să avem un registru național al pajiștilor, exact cum există radarul pădurilor, unde fiecare cetățean să poată ști pentru un bun public care este chiria care se percepe și care este persoana care are acces la acel bun. De acolo să putem să descărcăm și amenajamentele pastorale, nu să fie ținute la sertar de către primărie și să nu fie făcute publice către dumneavoastră, cei care utilizați aceste suprafețe”, a punctat secretarul de stat George Cățean.
Oieritul nu e meserie, ci tradiție
Președintele filialei Colegiului Medicilor Veterinari România – Arad, dr. Cornelia Indreica, a emoționat la un moment dat sala plină ochi cu oieri, cu o descriere plastică a îndeletnicirii lor.
”Veniți dintr-o tradiție – nu pot să o numesc meserie- veche de peste 2000 de ani. Pentru un orășean, poate că toate oile dintr-o turmă sunt la fel. Pentru un cioban, fiecare oaie este distinctă și a fost distinctă până în 2005, când se numea «Bălașa», «Grăsuța», «Frumoasa». Acum, se identifica cu «RO 3570040». Dumneavoastră ați făcut timp de 2000 de ani o selecție și o ameliorare aproape naturală. Ați plecat în transhumanță cu oile voastre. Pregătindu-mă pentru acest congres, am căutat semnificația cuvântului transhumanță. «trans» înseamnă «alt loc», iar «humus» e «pământ». Deci, ați plecat întotdeauna în altă parte, pentru a căuta pământ bun ca să creșteți animalele. Ce ați făcut prin această transhumanță? Ați pus în echilibru ecologic toată ecologia acestei țări. Asta a însemnat transhumanța dumneavoastră. Și am o poveste interesantă a unui băiat care este medic veterinar, are 33 de ani și mi-a spus că la vârsta de 15 ani părinții l-au urcat pe măgar și l-au trimis cu oile de la Sibiu la Arad. Și l-am întrebat cât timp a durat acea călătorie și cum s-a descurcat. Nu avea waze, nu avea mașină, ci doar câinii, oile și câțiva desagi. Singur trebuia să-și facă mâncarea. Mă întreb acum câți tineri de 14 ani, fără telefon și fără hartă, ar ajunge de la Sibiu la Arad cu oile și câte oi ar mai avea când ar ajunge la destinație? Sunteți incredibil de frumoși. Păstoritul și albinăritul fac parte din istoria dacilor. Sistemul politic ar trebui să țină cont de dumneavoastră.. Ca să mergeți mai departe, aveți nevoie de mai multă susținere și de niște strategii care nu sunt pe 10-15 ani. Trebuie văzute pe 25 de ani înainte! Ca să aduceți tinerii și să îi convingeți să aibă și ei mâinile bătătorite și să poarte pălărioara neagră de pe care să curgă apa de ploaie pe jos și să nu stea pe șina pălăriei. Voi sunteți atât de vechi în ceea ce faceți, încât ați contribuit la formarea poporului român! Asta trebuie să înțelegeți și cu asta trebuie să vă mândriți. Eu m-am îmbrăcat cu alb și negru, așa se purtau soțiile de oieri pe vremuri. Negru era doliu că pleca ciobanul și albul era puritatea, pentru că îl aștepta”, a declarat Indreica.
Specialista a îndemnat oierii să se focuseze pe ameliorarea ovină axată pe selecția a puține caractere, dar de maximă importanță pentru fermieri, dar și să se asocieze, deoarece, chiar dacă 2000 de ani au rezistat în mare parte solitari, trăim timpuri în care oieritul nu va răzbi dacă nu există solidaritate. Totodată i-a sfătuit și în privința utilizării cu discernământ a informației.
”Prin faptul că reprezint medicii veterinari de libera practică din județul Arad, sfatul meu este să colaborați cu medicii. Nu-l luați pe Google de doctor. Google e Google. Din ianuarie 2022 se modifică în regulament privitor la tratamentele pe care le facem animalelor și ce medicamente trebuie să consume. Laptele de fân trebuie să fie de cea mai înaltă categorie dar ca eu să produc laptele ăla, trebuie să am și o oaie sănătoasă. Ca să am o oaie sănătoasă, eu trebuie din când în când să îi fac să-i fac analize. Eu nu mai pot să deparazitez orbește, ci trebuie să ac o analiză coproparazitologică, ca știu pe cine ucid acolo, deoarece ați folosit o mulțime de tratamente cu și fără discernământ și din păcate ce ați făcut în timp? Le-ați dat rezistență paraziților și atunci vă sabotați propriile rezultate. Sunteți oameni munciți care depindeți de fiecare mieluț în parte și de fiecare oaie în parte. Aveți grijă de ele și colaborați într-adevăr cu medicii veterinari, interesați-vă și vorbiți cu cei mai buni dintre ei și efectuați analizele. Pentru că, făcând astfel, în timp veți vedea rezultatele pe care le aveți. Și aș dori să ajungem să puteți vinde lapte de fân pe care din păcate, tatăl meu acum îl dă porcilor să îl mănânce. Asta este un regret. Sunt fiică și eu de țăran, 84 de ani și ține niște vaci. Le mulge și seara îl dă porcilor”.
Scrapia, subiect ping-pong între oieri și autorități în cadrul conferinței
Responsabilul cu specia ovină și caprină din cadrul DSVSA Arad, le-a explicat crescătorilor de oi prezenți la conferință, importanța crucială a cooperării cu autoritățile în vederea controlului scrapiei.
”Avem un anumit număr de probe pentru fiecare tip de circumscripție, precum și programul de analiză de sânge și cel de genotipare, care sper să continue cât mai mult timp, ca să putem preveni apariția acestei boli. Faptul că în ultimii 8 ani de zile nu a fost nici un caz de scrapie în județul Arad spune multe, cu atât mai mult cu cât în Arad sunt peste 650.000 de ovine și peste 24.000 de caprine, număr care constat că rămâne constant în fiecare an. Însă și crescătorii de oi trebuie să ne ajute mai mult. Programul de eradicare a scrapiei e un program reglementat de Ordinul 35 din 2015, prin care se solicită proprietarilor de ovine, caprine și bovine, anunțarea medicilor veterinari concesionari sau medicilor cu care dumneavoastră aveți contracte pentru analiza trunchiurilor cerebrale ale animalelor pe care le sacrificați, sau care au murit. România s-a angajat să analizeze în fiecare an un anumit număr de probe, țintă pe care din păcate nu a reușit să o îndeplinească, motiv pentru care anul trecut România a pierdut 10% din banii care ajută la analiza acestora și dacă în acest an nu ni-l îndeplinim din nou 100%, vom pierde din nou încă 25% din cofinanțarea acestor analize. De aceea, vă rog foarte mult să colaborați cu medicii veterinari concesionari cu care aveți contract în regiunea dumneavoastră, și să le anunțați orice sacrificare pe care o faceți, sau orice mortalitate care apare la dumneavoastră în exploatație”, a explicat oficialul DSV Arad.
Vaida Bela, directorul general al ANZ, a fost întrebat de fermierii prezenți în sală de ce autoritățile nu remit decât cu mare întârziere, atunci când o fac, rezultatele analizelor de screpie, iar la rândul său, oficialul de la București le-a prezentat celor prezenți o statistică descurajantă privitoare la implicarea fermierilor în cadrul programului de eradicare a screpiei. Vaida Bela a subliniat că laboratorul de la București specializat în efectuarea acestor analize stă pur și simplu degeaba în cea mai mare parte a timpului, neavând probe cărora să le facă analize. În cadrul discuției, Nicolae Cioranu, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana”, a abordat și tema acreditării RENAR a laboratorului în care se efectuează analizele de screpie, directorul general al ANZ, Vaida Bela, admițând că această acreditare lipsește, însă a pus acest aspect pe seama numărului insuficient de probe venite dinspre fermieri, care nu permite o funcționare continuă a laboratorului timp de 6 luni, condiție obligatorie din partea RENAR pentru acreditare.
Riscul limitării exporturilor, o altă temă sensibilă
O altă temă fierbinte pentru crescători, punctată de Nicolae Cioranu în cadrul conferinței, a fost respectarea în exportul de animale vii a condițiilor de bunăstare animală.
”Exportul de animale vii se discută în Comisia de la Bruxelles și va trebui să facem corp comun, că dacă exportul de animale vii se va opri, știți ce ne așteaptă. Vom ajunge la mâna abatoarelor și vom primi prețul la jumătate. Am mai pățit-o în trecut. Experiența ne-a arătat că abatoarele ne-au plătit un preț mai bun atunci când exporturile de animale vii erau în floare. În perioadele când, dacă vă aduceți aminte, Iordania cumpăra pe contingente, când se termina contingentul și rămâneam pe mâinile abatoarelor, abatoarele trăgeau cu 40%-50% prețul în jos. De aceea nu putem să credem că peste noapte, dacă se oprește exportul de animale vii, abatoarele devin generoase cu noi și ne dau prețul aproape real. S-a înființat o organizație la nivel european care are 7 țări membre, care vor să dezbată cu toate forțele problema exportului de animale vii. Între țările membre ale acestei organizații este și România. Fiecare țară are câte un reprezentant în acea organizație. Un fapt îmbucurător pentru mine e că directorul organizației este un român, de la București. Sperăm să reușim lămurim problema de o manieră reală, ca subiectul să nu rămână la interes de ONG-uri. Nu spun că ONG-urile nu au dreptate într-un procent extraordinar de mic, dar ele în primul rând au interes economic. Și o să explic de ce. Cât timp România a exportat doar în Iordania, nu a deranjat pe nimeni. A putut să exporte pe călduri de 40°C, de 35°C, nu a fost nici o problemă. Însă când România a intrat în piața Arabiei Saudite și în Emiratele Arabe, în contextul în care Golful Persic era o mare piață de desfacere a Australiei, automat s-au aprins girofarurile Australiei… Pe perioada pandemiei am obținut cel mai bun preț de 10 ani încoace. Asta deoarece anumiți oameni, cu 4-5 ani în urmă au înțeles cum stau lucrurile și s-au zbătut și au deschis cea mai bună piață, Arabia Saudită. Însă dacă noi stăm la cheremul unor ONG-uri finanțate de Australia, atunci chiar că nu ne mai recunosc ai noștri nici din fundul pământului”, a conchis Nicolae Cioranu, care a mai promis crescătorilor de oi că va implica organizația pe care o reprezintă și într-o cât mai bună reprezentare a intereselor oierilor, în privința creionării viitorului PNS.
