Economistul Cristian Păun – 5 lecții pentru fermierii care vor să vândă la un preț mai bun!
agrointeligenta.ro -
Agricultorii români vor continua să aibă mari probleme atâta timp cât nu vor depune un minim de efort să înțeleagă ce spun economiștii și știința din spatele lor, afirmă Cristian Păun. Fostul președinte al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) le oferă producătorilor agricoli cinci lecții pentru comercializare.
Economistul care acum le dă lecții fermierilor este același care în luna mai îi critica pe producătorii agricoli că ar fi ”cârcotași” pentru că nu vor să meargă la bănci să se împrumute pentru a-și susține afacerile în contextul pandemiei și a calamităților naturale. De data aceasta, profesorul de la Academia de Științea Economice vine cu sfaturi pentru vânzarea produselor agroalimentare.
”Agricultura în 5 lecții sau despre cum putem evita aruncatul roșiilor pe câmp! Agricultorii români vor continua să aibă mari probleme atâta timp cât nu vor depune un minim de efort să înțeleagă ce spun economiștii și știința din spatele lor”, spune Cristian Păun.
Iată cele 5 lecții pe care Cristian Păun le dă fermierilor români:
Lecția 1:
Un produs, chiar și când vorbim de roșii sau ardei, trebuie să fie căutat de consumator prin prisma calității și prețului. Dacă oferi aceeași calitate (proastă) dar la prețuri mai mari sau la același preț oferi o calitate mai proastă, consumatorul va prefera altceva. Ideea e să faci diferit nu să mimezi ce fac alții prost. Roșii fără gust produc mulți, roșii cu gust tot mai puțini. Roșii stimulate tot mai mulți, roșii naturale (bio/eco) tot mai puțini.
Lecția 2:
Un produs nu poate avea același preț în fața tarlalei cu cel din apropierea blocului consumatorului. Costul deplasării între locul de producție și locul de consum arareori și-l asumă consumatorul, el are pretenția ca acest cost să fie deja inclus în preț și în grija producătorului. Din diferite motive, consumatorul consumă roșiile sau ardeii cât mai aproape de blocul său și nu în capătul tarlalei. În plus, există și problema depozitării și conservării: consumatorul modern de roșii și ardei le preferă proaspete, cât mai departe de sezonul în care ele se produc (iarna nu vara). Și acest cost al depozitării cade tot în sarcina producătorului. Deci, prețul vara din capătul tarlalei la roșii nu poate fi comparat niciodată cu prețul de lângă scara blocului consumatorului iarna. Sau la mare distanță de locul de producție, iarna sau vara. Investițiile în infrastructura de transport și depozitare, în mijloacele de transport, sistemele de depozitare sunt vitale și pot ameliora semnificativ costurile aferente. Asta înseamnă competitivitate și avantaj competitiv. De asta, adesea, producătorii de roșii vara își dau pe nimic munca lor, neavând capitalul și știința să colecteze, depoziteze și să vândă la mare distanță de tarlaua lor roșiile. Și apelează la samsari, o verigă inevitabilă atâta timp cât ei nu pot sau nu vor să devină samsari. Oricum ”samsarul” de legume și fructe e o altă activitate economică, complet diferită de producție, fără de care producția rămâne în câmp și consumatorul la bloc, între betoane.
Lecția 3:
Consumatorul modern nu vrea să depună mare efort când cumpără. Preferă supermarketurile, locul unde găsește tot ce are nevoie. Locul unde salvează timp. Timp pe care îl alocă pentru familie sau alte activități (recreere, un alt job etc.). Orice încercare a producătorilor de a apropia consumatorii de tarla va fi sortită eșecului. Producătorii trebuie să găsească o cale să ajungă în supermarketuri, locul unde merg să consume roșii și ardei cei mai mulți români, în cantități enorme, la pachet cu alte produse pe care le cumpără săptămânal. Producătorii trebuie să înțeleagă cum achiziționează legume și fructe supermarketurile, ce condiții au, ce cer. Când cer, supermarketurile au în fața lor consumatorii lor. Deci cer lucruri pe care știu că le doresc consumatorii. Dacă ți se pare că nu poți negocia cu ele, că ești prea mic sau prea lipsit de importanță, te asociezi. Sau îți faci propriul supermarket. În niciun caz nu duci lupta prin mijloace politice pentru că e pierdută din start. Prietenia politicianului în lupta asta e una falsă și ți se poate întoarce împotrivă în timp.
Lecția 4:
Consumatorul nu consumă pentru că un produs are tricolor pe el. Sau, cel care o face, își asumă costurile și beneficiile unei astfel de alegeri. Consumă roșiile și ardeii pentru calitate și preț. Indiferent de steagul de pe produs, consumatorul vrea să dea puțin pe produs și să cumpere mult când cumpără. A ascunde probleme de calitate și preț în spatele unui steag e o altă strategie extrem de păguboasă. Nu cu steagul îl convingi pe consumator de produsele tale.
Lecția 5:
Concurența este esențială, mai ales pe o Piață Unică unde concurezi cu țări care au o climă mai blândă ca a ta, mai ales iarna. Capitalul investit de alții mai abitir ca tine în capacități de producție, stocare și depozitare devin avantaje competitive greu de surmontat. Protecționismul și barierele în calea celor care te concurează nu sunt nici ele soluții. Sunt tot pilule otrăvite care se vor întoarce, în final, tot împotriva producătorilor și consumatorilor. Natural noi nu putem produce iarna roșii mai ieftin decât o fac spaniolii sau italienii. Căci la ei e mai cald. În plus, ei au și investiții masive în așa ceva, în tot ce înseamnă transport, prelucrare, conservare și depozitare. Și au infrastructură care îi apropie enorm de blocul consumatorului român. Teoretic, distanța dintre ei și consumator e cam identică (ca timp și cost) cu distanța dintre tarlaua producătorului român și consumator. Concurența nu poate fi nici blamată și nici alterată. Chiar dacă aparent nu pare că e așa, concurența ajută și producătorii și consumatorii deopotrivă. Mai ales pe termen lung.
”Mai sunt și alte probleme sensibile cum ar fi subvențiile, lipsa autostrăzilor sau irigațiile. Poate altădată le vom discuta și pe acelea… Soluțiile pot fi discutate doar după ce sunt înțelese și integrate aceste 5 lecții esențiale despre agricultura din România. Până atunci vom continua să trăim blestemul anilor cu secetă când producția este pârjolită de arșiță și blestemul anilor cu producții record când se aruncă producție pe câmp. Vom fi mereu blestemați. Mereu pe pierdere. Mereu cu mâna întinsă! Îndrăznești să crezi asta?” spune, în finalul mesajului său, Cristian Păun.
