• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ce mănâncă vacile din ferma lui Dimitrie Muscă

    Daniel Befu – Agrointeligența

    Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

    Rația de furajare a bovinelor este un factor cheie care influențează productivitatea, alături de genetică, monitorizarea sănătății, tratamente și condițiile de bunăstare animală din fermă. Dimitrie Muscă a vorbit pentru cititorii Agrointeligența – AGROINTEL.RO despre compoziția rețetei de furajare din ferma de bovine a Combinatului Agroindustrial CAI Curtici din județul Arad.

    Dimitrie Muscă crește atât vaci de lapte, cât și vaci de carne

    Fermierul Dimitrie Muscă subliniază că în cadrul fermei sale crește atât vaci de carne, cât și vaci de lapte și că rețetele se adaptează în funcție de aceste categorii, dar și de perioada din an, pentru vacile de lapte.

    ”Rația este diferențiată în funcție de etape, de categorie, de cum se prezintă animalele. Ne jucăm cu compoziția, pentru optimizarea producției. O primă adaptare este în funcție de cantitatea de lapte pe care o dă. După fătare, când vaca are cea mai mare cantitate de lapte, timp de 3 luni îi dai mai mult, urmând ca după aceea să îi dai mai puțin. Furajul de bază este silozul, la nivel de 40-45 kg siloz de porumb/zi. În rație vacile primesc și 2-4 kg/zi de fân. Totodată le dăm porumb boabe, în funcție de perioadă. Pornim de la 4 kg/zi și ajungem și la 6-7 kg/zi. Vacilor de lapte le dăm și șrot de soia, iar tăurașilor le dăm șrot de floarea-soarelui, pentru că are mai multă celuloză. Sărurile minerale sunt obligatorii”, ne-a declarat Dimitrie Muscă.

    Fânul folosit în furajarea animalelor este produs in-house, după o tehnologie de cultură cu mici adaptări, atât în privința epocii de semănat, cât și a densității.

    ”Folosim numai fân de lucernă din producție proprie. Chiar și anul acesta am înființat o cultură de lucernă pe 130 ha. Deodată cu rapița am semănat și lucerna și am o cultură foarte reușită la acest stadiu de vegetație. Am vrut să fac treaba asta, pentru că lucerna semănată de toamna, anul următor intră ca și cum ar fi lucernă de anul doi, pe când dacă o semeni direct primăvara, până răsare este mai anemică în prima fază, mai vin buruieni etc. Așa, dacă o semăn toamna rămâne și curată, fiindcă buruienile se erbicidează sau îngheață. Ca particularitate pe care țin să o subliniez, la lucernă trebuie pus accentul pe densitate, pentru că la foarte multă lume am văzut că lucernierele sunt rare. Lucerna bună trebuie să aibă densitate mare. Eu merg cu 1200 plante/mp”, detaliază fermierul.

    Te-ar mai putea interesa

    Ucraina ar fi cerut un reprezentant la instituția care gestionează Canalul Sulina. Radu Miruță, somat să dea explicații Avans APIA 2026. Anunț oficial despre sumele care se achită la prima tranșă din subvenții 60 de fermieri și-au unit forțele pentru a-și exporta singuri cerealele. Primul export, un succes! Ucrainienii reclamă că reparațiile la căile ferate din România îngreunează transportul cerealelor către Constanța „Înghesuială” la vânarea urșilor, după publicarea Legii în Monitorul Oficial. Unde s-au depus deja cereri

    Ultimele știri

    Grâul și porumbul cresc la Constanța, rapița recuperează 7 euro/t. Ce se întâmplă cu floarea-soarelui Scandal între ciobani și fermieri – distrugeri de culturi și amenințări: „Ne e frică să mai mergem pe câmp” Seceta compromite rapița în vestul țării. Dan Herțeg, fermier: „Astăzi n-am niciun fir răsărit” APIA – anunț pentru apicultori. Plăți în conturi pentru aproape 5.400 de crescători de albine Vin primele ninsori! ANM: Lapoviță și zăpadă la munte, ploi și vânt puternic în mai multe regiuni