• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ce mănâncă vacile din ferma lui Dimitrie Muscă

    Daniel Befu – Agrointeligența

    Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

    Rația de furajare a bovinelor este un factor cheie care influențează productivitatea, alături de genetică, monitorizarea sănătății, tratamente și condițiile de bunăstare animală din fermă. Dimitrie Muscă a vorbit pentru cititorii Agrointeligența – AGROINTEL.RO despre compoziția rețetei de furajare din ferma de bovine a Combinatului Agroindustrial CAI Curtici din județul Arad.

    Dimitrie Muscă crește atât vaci de lapte, cât și vaci de carne

    Fermierul Dimitrie Muscă subliniază că în cadrul fermei sale crește atât vaci de carne, cât și vaci de lapte și că rețetele se adaptează în funcție de aceste categorii, dar și de perioada din an, pentru vacile de lapte.

    ”Rația este diferențiată în funcție de etape, de categorie, de cum se prezintă animalele. Ne jucăm cu compoziția, pentru optimizarea producției. O primă adaptare este în funcție de cantitatea de lapte pe care o dă. După fătare, când vaca are cea mai mare cantitate de lapte, timp de 3 luni îi dai mai mult, urmând ca după aceea să îi dai mai puțin. Furajul de bază este silozul, la nivel de 40-45 kg siloz de porumb/zi. În rație vacile primesc și 2-4 kg/zi de fân. Totodată le dăm porumb boabe, în funcție de perioadă. Pornim de la 4 kg/zi și ajungem și la 6-7 kg/zi. Vacilor de lapte le dăm și șrot de soia, iar tăurașilor le dăm șrot de floarea-soarelui, pentru că are mai multă celuloză. Sărurile minerale sunt obligatorii”, ne-a declarat Dimitrie Muscă.

    Fânul folosit în furajarea animalelor este produs in-house, după o tehnologie de cultură cu mici adaptări, atât în privința epocii de semănat, cât și a densității.

    ”Folosim numai fân de lucernă din producție proprie. Chiar și anul acesta am înființat o cultură de lucernă pe 130 ha. Deodată cu rapița am semănat și lucerna și am o cultură foarte reușită la acest stadiu de vegetație. Am vrut să fac treaba asta, pentru că lucerna semănată de toamna, anul următor intră ca și cum ar fi lucernă de anul doi, pe când dacă o semeni direct primăvara, până răsare este mai anemică în prima fază, mai vin buruieni etc. Așa, dacă o semăn toamna rămâne și curată, fiindcă buruienile se erbicidează sau îngheață. Ca particularitate pe care țin să o subliniez, la lucernă trebuie pus accentul pe densitate, pentru că la foarte multă lume am văzut că lucernierele sunt rare. Lucerna bună trebuie să aibă densitate mare. Eu merg cu 1200 plante/mp”, detaliază fermierul.

    Te-ar mai putea interesa

    O fermă cu 600 de oi a rămas fără furaje în pragul iernii din cauza unui incendiu devastator. Apel pentru salvarea animalelor Fermierii din Brezoaele ies în stradă și cer măsuri care să îi ajute să își vândă legumele la un preț corect Dosarul ANT: Ministrul Florin Barbu a votat la Luxemburg ce era deja negociat, de România, în mandatul lui Tanczos Subvenția APIA care se va plăti în continuare fermierilor români. Decizie privind plafonarea Avans APIA 2026. Sumele ce s-au plătit până acum fermierilor ca primă tranșă din subvenții

    Ultimele știri

    Soții Oana și Mihai Țolea au investit în trei hectare de legume, iar azi conservele lor se vând în supermarketuri și online Un atac cibernetic a provocat creșterea temperaturilor în frigiderele și congelatoarele din supermarketuri Salt de 9 dolari/tonă la floarea-soarelui. Cât se plătește acum pe grâu și porumb în portul Constanța Ajutorul de stat pentru fermieri care ar putea scădea din cauza numărului mare de cereri Piața laptelui din UE își schimbă direcția, iar fermierii au de câștigat din contextul actual